3 noiembrie faliment politic ai Coaliţiei pentru Guvernare Pro-Europeană

Marian Lupu, Vladimir Filat şi Ion Hadârcă, au chemat lumea la o „amplă manifestare”, pe 3 noiembrie, pentru a demonstra „unitatea forţelor pro-europene din Republica Moldova” .

Doleanţa guvernării ca la acţiunea de susţinere a „parcursului său european” să participe cât mai multă lume, nu doar membri şi simpatizanţi ai partidelor de la putere, a fost percepută, evident, ca un imperativ. Activiştii zeloşi de prin toată ţara s-au pus serios pe treabă pentru ca numărul susţinătorilor zâmbăreţi să nu-i dezamăgească pe potentaţii zilei. Care, aşa cum ne sugera liberalul nereformat Mihai Ghimpu, trebuie iubită „cu toată corupţia, hoţiile şi mârşăviile pe care le-au făcut”.

Şi tot în spiritul tradiţiilor de tristă pomină, zilele acestea au curs din toate părţile declaraţii de sprijin şi îndemnuri la „unitatea forţelor pro-europene din Republica Moldova”, au fost întocmite liste ale susţinătorilor acţiunii din 3 noiembrie.

Uniunea Scriitorilor bate alarma şi ne îndeamnă să punem interesul naţional mai presus de viziunile şi divergenţele politice, pentru că „guvernarea proeuropeană are nevoie ca niciodată de sprijinul ferm al majorităţii electoratului”. După cum observăm, lucrurile sunt spuse pe şleau, fără ocolişuri – sprijinul electoratului şi nu pur şi simplu al populaţiei. Adică, apelul scriitorilor este cu bătaie lungă şi ţinteşte viitoarele alegeri parlamentare. Prin urmare, nu „parcursul european” are nevoie de sprijin, ci guvernarea compromisă şi coruptă, care a pierdut iremediabil încrederea cetăţenilor.

Veteranii conflictului de pe Nistru au anunţat şi ei că se vor ridica „în apărarea viitorului nostru comun în Europa”, pentru a le da o ripostă „duşmanilor integrării europene a Republicii Moldova”. Şi asta în pofida faptului că politicienii au declarat spăsiţi că nu au în vedere o contramanifestaţie, o acţiune împotriva cuiva, ci una în susţinerea „viitorului acestei ţări”. 

Asociaţia „Parlamentul 90” a fost şi ea prezentă la apel, chemând cetăţenii să spună „un „Nu” hotărât trecutului şi un „Da” la fel de hotărât viitorului european al ţării noastre!”

Şi Academia de Ştiinţe a Moldovei va susţine acţiunea din 3 noiembrie, ca, de altfel, şi alte instituţii ale statului. Chiar dacă multe dintre acestea nu-şi declară deschis participarea. Majoritatea funcţionarilor însă au fost practic obligaţi să facă act de prezenţă pe data de 3 noiembrie, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, dându-li-se de înţeles că lipsa lor de la manifestare ar putea fi calificată drept lipsă nemotivată de la serviciu.

Cursul european, pe care tot actuala guvernare l-a compromis şi l-a dus în derizoriu, rămâne acum singurul atu al acesteia, panaceul universal pentru toate bolile societăţii. În lipsa unor realizări reale, altele decât cele enumerate de Filat, refrenul despre integrarea europeană este reluat ostentativ şi la turaţii maxime. Acest refren trebuie să ne creeze iluzia că actualii guvernanţi sunt fără de alternativă. Cel puţin până la viitorul scrutin. Partidele aflate astăzi la putere mizează pe această ultimă carte, în perspectiva viitoarelor alegeri, aşa cum au mizat în trecut pe lozincile anticomuniste şi promisiunile de reformare a societăţii.

Guvernarea, care a uitat definitiv de lozinca „Moldova fără sărăcie”, în loc să ia măsuri urgente prin care să ajute populaţia sărăcită, să adopte legi viabile în favoarea acesteia, nu doar a propriului buzunar, să încerce să realizeze măcar ceva din ceea ce a promis, ne ia tot cu patriotismul şi cu „parcursul european”.

Astfel, acţiunea „benevolă” din 3 noiembrie este menită să confere legitimitate guvernării înglodate în corupţie, să le menajeze orgoliile oligarhilor şi hoţilor de la putere. Povestea cu vectorul european nu este decât un pretext, un ultim atu al guvernării, care nu mai are cu ce veni în faţa alegătorilor.

Sursa

O rudă a lui Vladimir Filat acaparează pămîntul locuitorilor din Trușeni

O rudă a președintelui Partidului Liberal-Democrat, Vladimir Filat acaparează pămîntul locuitorilor din Trușeni. Potrivit postului de televiziune Jurnal TV, ruda ex-premierului, Sergiu Filat încearcă din anul 2010 să acapareze o parte din terenul vecinilor.

Sergiu Filat a cumpărat pămîntul în primul an de mandat a liderului PLDM, iar de atunci vecinii acestuia nu au mai avut liniște. Astfel, Sergiu Filat a luat o parte din grădina vecinilor, a delimitat teritoriul cu pari și se pregătea să înceapă lucrări de construcţie. Lucrările însă au fost stopate printr-o decizie a instanței de judecată.

Sergiu Filat a recunoscut că este o rudă a şefului PLDM, însă respinge orice acuzații.

• MOLDNEWS

În procesul de partajare a puterii au apărut ”anumite interese”

În procesul de partajare a puterii au apărut ”anumite interese”. Așa a comentat liderul liberalilor-rformatori, Ion Hadîrcă negocierile privind resetarea Alianței pentru Integrare Europeană.

Deputatul a menționat că inițial s-a decis păstrarea statutului-quo pentru fiecare participant la coaliți, așa cum a fost în alianța liberal-democrată precedentă. Acum însă, în opinia lui Hadîrcă ”a apărut o presiune din umbră”. 

”Am simțit prezența acestei umbre în timpul negocierilor”, a spus deputatul.

”Inițial, noi am căzut de acord, cu toții partenerii care participă la negocieri, asupra formulei de status-quo în cadrul Guvernului. Adică de a păstra aceiași reprezentativitate, ca și în precedenta Alianță. Au fost dezbateri, dar sunt ambiții. Interesele vin din umbra acelor care participă la negocieri. Există o singură structură ministerială pe care o râvnesc și ceilalți parteneri. Funcția de președinte al Parlamentului a revenit Partidului Democrat, iar cea de prim-ministru, așa cum se știe, a revenit Partidului Liberal Democrat. S-a discutat posibilitatea realegerii liderul PD în funcția de președinte al Parlamentului. Totul va fi definitivat în cadrul negocierilor de astăzi”, a specificat deputatul.

Ion Hadîrcă a confirmat că problema realegrii lui Lupu în funcția de speaker al Parlamentului, liderul PD a discutat-o cu Vladimir Filat, la fel ca și consecutivitatea alegerii președintelui organului legislativ și investirea Guvernului.

• MOLDNEWS

Filat este un politician rănit și ratat, care vrea război – declarație

Filat este un politician rănit si ratat, care vrea război, vrea alegeri anticipate, după care speră să revină în vreo funcție, gen premier sau președinte al țării. Declarația a fost făcută de către analistul politic Roman Mihăeș în contextul evenimentelor politice din ultima perioadă.

”Ce doresc Filat și PLDM, guvernare cu PD sau alegeri anticipate? Astăzi au demarat, în sfîrșit, negocierile privind programul și componența guvernului între reprezentanții PLDM și PD. Cei din PLDM au venit cu un document pregătit de acasă, în care se regăsesc foarte multe chestiuni discutabile. E cazul să ne întrebăm, de ce s-a ajuns pîna aici? Ce a vrut să obțină Filat cînd a declanșat criza politica și ce a obținut?”, subliniază Roman Mihăeș.

Analistul politic susține că Filat a scos PLDM-ul din acordul AIE în schimbul puterii totale și controlului asupra justiției. ”Astăzi este foarte clar ce a obținut – a pierdut puterea, nu mai este premier, nici nu mai poate candida la această funcție, dar mai grav e că a pierdut încrederea UE și a populației. Este evident că votul comun din 3 mai a fost o greșeală politică gravă de calcul a fostului premier, motivat de dorința de a obține cît mai multe pîrghii și putere”, precizează Mihăeș.

Urmare a acestor evenimente pe scena politică moldovenească, analistul consideră ”că negocierile dintre PLDM și PD trebuie eliberate de fenomenul Filat, care poate doar să împiedice orice compromis între aceste două partide, iar PLDM trebuie să stopeze orice colaborare cu PCRM și să demonstreze că prin compromis dorește formarea unui nou guvern proeuropean”.

Sursa: NOI.MD 

Autor: Ana Macari

Iurie Leancă – un candidat pentru „stabilitate” sau pentru anticipate?

Partidul Liberal Democrat, după multe şi laborioase „căutări”, şi-a făcut publică opţiunea pentru şefia Guvernului, evident, actualul premier interimar Iurie Leancă. Şi cum celelalte partide nu au venit cu vreo altă propunere, preşedintele Timofti l-a desemnat, fără vorbă, pe acesta în calitate de candidat, îndemnând deputaţii să voteze un nou Guvern, pentru a readuce stabilitatea în ţară. (Între altele fie spus, şi alegerea şefului statului, tot stabilitate trebuia să ne aducă.) Prim-ministrul desemnat şi interimar are, potrivit Constituţiei, 15 zile la dispoziţie pentru a forma Cabinetul, urmând să solicite votul Parlamentului asupra programului de guvernare.

Partidul condus de fostul premier Vladimir Filat a anunţat că are chiar şi o echipă de negociatori care ar urma să discute cu partidele parlamentare şi cu deputaţii neafiliaţi, echipă alcătuită din trei vicepreşedinţi ai formaţiunii şi coordonată de premierul desemnat. Consultările privind formarea majorităţii parlamentare care să voteze un Guvern condus de Iurie Leancă au şi început, dar, deocamdată, între liderii PLDM şi PD, urmând ca mai apoi discuţiile să fie purtate de grupurile de negociatori.

Întrebarea pe care şi-o pun comentatorii şi analiştii este: cu ce se va ocupa Vladimir Filat în continuare şi ce va rămâne din imaginea acestuia şi a partidului până la următoarele alegeri parlamentare, în cazul în care adjunctul său de partid va fi confirmat în funcţia de şef al Cabinetului de Miniştri? Se va mulţumi acesta cu rolul de dirijor din umbră al lui Leancă şi cu postura penibilă de însoţitor al acestuia pe la diverse evenimente şi acţiuni ale Guvernului? Şi cât va mai reuşi el să-l dirijeze pe noul premier sau în cât timp ar putea Leancă să-şi schimbe „şăfu”? Pentru că, fără îndoială, odată ajuns premier cu drepturi depline, se vor găsi destui ahotnici să-l preia pe acesta sub tutela lor. Şi Filat nu are cum să nu ştie cât de nestatornice şi vremelnice sunt iubirile în politică.

Prin urmare, cea de-a doua întrebare pe care şi-o pun cu insistenţă toţi cei care urmăresc procesul politic de la noi este: dacă înaintarea unui candidat de către liberal-democraţi înseamnă că aceştia chiar vor ca el să fie cu adevărat şi ales? Ori este un pas spre alegerile anticipate, doar că PLDM ar vrea să dea impresia că nu el este cel care le declanşează.

Asemenea gânduri „negre” ni le-au sugerat chiar declaraţiile pe care le-a făcut şeful PLDM după anunţarea numelui candidatului. Acesta a precizat că vor fi purtate negocieri pentru învestirea noului Guvern doar cu „partidele care ne împărtăşesc viziunile şi care sunt gata să muncească pentru RM”. Câte sunt partidele care-i împărtăşesc viziunile şi, mai ales, care sunt viziunile, rămâne o întrebare deschisă. Intuim că liberal-democratul a avut în vedere PD, dar şi partea „reformată” a PL.

În legătură cu PD, Filat nu a precizat dacă se referă la „viziunile” de până la decizia Curţii Constituţionale de a-i îngrădi accesul la fotoliul de prim-ministru sau la cele votate ulterior împreună cu PCRM. În schimb, ex-premierul a ţinut să reitereze că formaţiunea nu va discuta cu deputaţii din grupul lui Ghimpu, care, „din punctul nostru de vedere, nu au calităţile necesare pentru a asigura un act responsabil de guvernare”.

Filat a declarat şi anterior acelaşi lucru, în cadrul unei emisiuni televizate, dar în termeni ceva mai duri. El a spus atunci că vrea un Guvern stabil, care să poată activa „fără isterie şi, mă scuzaţi de expresie, fără nebunie”. „Isterie şi nebunie în actul guvernării eu personal nu voi mai tolera”, a mai adăugat el. Dar dacă atunci aceasta putea fi considerată o declaraţie spusă la fierbinţeală, reluarea ei acum, când ar putea conta orice vot, înseamnă clar că şeful liberal-democraţilor vrea să excludă orice posibilitate de participare la vot a acestora. Fapt demonstrat şi de evoluţiile ulterioare.

Dar Filat a mai dat de înţeles, în acelaşi context, că în Parlament mai sunt şi alte partide, în afară de PCRM, care ar vrea alegeri anticipate, chiar dacă afirmă că nu şi le doresc, însă „prin acţiuni concrete, directe şi indirecte, duc ţara către alegeri”. Dacă şeful PLDM a avut în vedere PD-ul, atunci, implicit, el recunoaşte că sunt puţine şanse să se ajungă la crearea unei majorităţi parlamentare care să voteze noul Executiv şi, prin urmare, negocierile vor fi, mai degrabă, o pierdere de timp, cum au fost şi cele de până în data de 22 aprilie. Sau totuşi, Vladimir Filat îşi „suspectează” propriul partid de gânduri ascunse?

Îşi doresc democraţii, într-adevăr, alegeri anticipate? Probabil, nu mai mult decât liberal-democraţii şi Filat însuşi, de care lumea ar putea să uite până la alegerile ordinare, aşa cum s-a mai întâmplat şi cu alţi premieri ori demnitari de rang înalt, după ce şi-au părăsit funcţiile şi nu au mai fost atât de des în vizorul camerelor de filmat. Democraţii nu ar mai fi atât de favorizaţi în cadrul anticipatelor, cum ar fi fost dacă rămâneau în vigoare modificările la legislaţia electorală votată anterior împreună cu PLDM, în speţă, votul mixt. Cu atât mai mult, cu cât aceştia nu arată prea bine nici în sondaje şi par să fie la limita pragului electoral. Astfel că, PD chiar ar putea fi interesat în constituirea unui nou guvern, pentru a avea timp să-şi elaboreze noi tactici şi strategii prin care să-şi consolideze poziţiile.

Cine ar mai putea vota un Guvern Leancă şi va fi suficient numărul acestora?

Comuniştii au declarat clar că vor alegeri anticipate, afirmând că nu doresc să participe „nici la negocieri, nici la discuţii despre principiile şi valorile discreditate şi compromise” şi nu par să aibă vreun motiv pentru a-şi schimba decizia.

Judecând după ultimele evoluţii, am putea afirma deja cu certitudine că nici „credincioşii” lui Ghimpu nu vor vota pentru Leancă, despre care şeful liberalilor a afirmat din capul locului că nu are nimic împotriva lui, doar că „... se vede o alianţă cu trădătorii”. „De ce să-mi asum eu actul guvernării, dacă Filat m-a aruncat în opoziţie?” – s-a întrebat Ghimpu încă înainte ca miniştrii săi să fie debarcaţi din Executiv.

Evident, Mihai Ghimpu nu doar a anticipat, ci a ştiut cu certitudine despre remanierile care se aşteptau, atunci când a declarat că, în scurt timp, „vor fi emise nişte decrete de eliberare din funcţie a miniştrilor instalaţi de PL”. Însă el a avertizat că demiterile respective sunt ilegale, pentru că în Constituţie sunt specificate clar atribuţiile Guvernului demis. Or, în acest caz, ar fi trebuit modificată Legea Supremă. Modificările la Legea Guvernului şi extinderea atribuţiilor Guvernului în demisie s-au făcut, în opinia liberalului, anume pentru a putea fi operate aceste remanieri.

Precizăm că ieri, în cadrul şedinţei Guvernului, premierul interimar Iurie Leancă l-a eliberat pe Ion Ceban, care a fost anterior ministru PL al Tineretului şi Sportului, din funcţia de director al Agenţiei Moldsilva. De asemenea, la propunerea lui Leancă, preşedintele Timofti a semnat decretele privind revocarea lui Mihai Moldovanu din funcţia de viceprim-ministru şi a lui Anatolie Şalaru din funcţia de ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor.

Şeful liberalilor consideră că şi aceste demiteri sunt o dovadă a faptului că se merge cu paşi vioi spre anticipate, altfel nu ar avea niciun haz să demiţi nişte miniştri, dacă, oricum, peste 15 zile, prim-ministrul desemnat va veni în Parlament cu lista noului Guvern.

Respectivele funcţii, cel mai probabil, vor fi gestionate de „reformaţii” din PL, pentru că aceştia şi-au condiţionat deja votul de păstrarea „intactă” a aceloraşi ministere pe care le-a avut PL în Guvernul AIE 2, „pentru a menţine unitatea Partidului Liberal şi a nu dezamăgi încrederea alegătorilor”. Ministerele – da, nu şi miniştrii.

De altfel, deputatul liberal Ana Guţu a declarat că este sigură de faptul că Leancă va întruni majoritatea necesară pentru instalarea Guvernului „proeuropean” şi a reiterat că „grupul reformatorilor din PL va participa la negocierile pentru formarea noului Guvern”.

După toate fentele pe care şi le-au făcut, foştii aliaţi, PD şi PLDM, sunt bântuiţi acum de suspiciuni şi nu mai au nici pic de încredere unii în alţii. Ca şi liberalul Mihai Ghimpu, deputatul PD, Adrian Candu, consideră că înaintarea lui Iurie Leancă nu este decât un joc al PLDM, adevăratele intenţii ale liberal-democraţilor fiind declanşarea anticipatelor. El a opinat că legile anticonstituţionale pe care le-au votat aceştia împreună cu comuniştii sunt un motiv suficient pentru a nu-i mai crede.

Candu şi-a reiterat aceste bănuieli şi după ce Partidul Liberal Democrat a făcut public proiectul viitoarei coaliţii de guvernare, coaliţie care urmează să se numească “Coaliţie Pro-Europeană de Guvernare”.

“Nu putem crea coaliţii de guvernare în baza unor documente puse pe un site de partid. Noi aşteptăm o abordare mai serioasă a discuţiilor în privinţa creării coaliţiei de guvernare”, a declarat democratul, care bănuieşte că PLDM doar mimează negocierile.

Nici deputaţii neafiliaţi din grupul Dodon nu intenţionează să voteze pentru candidatura lui Iurie Leancă la funcţia de premier, pentru că este „un exponent important al ruşinoasei Alianţe pentru Integrare Europeană” şi pentru că Leancă se pricepe „în treburi diplomatice, dar nu are habar cum să gestioneze treburile economice şi sociale interne”.

Prin urmare, chiar dacă unii consideră că Iurie Leancă ar fi şansa noastră de „stabilitate”, de păstrare a cursului european, candidatul care i-ar putea uni pe toţi, fiind evitate, astfel, alegerile anticipate, deocamdată se întrevăd puţine şanse pentru ca acesta să fie ales. Dar, mai ales, nu există niciun indiciu că cei care l-au propus cred şi vor ca acesta să fie într-adevăr ales.

Ioana FLOREA

Sursa

Expert: Ședința de ieri a Guvernului a fost întreruptă la insistența lui Vladimir Filat

Ședința de ieri a Guvernului a fost întreruptă la insistența liderului liberal-democraților. În opinia ex-membrului PL, Teodor Cîrnaț, Iurie Leancă a fost chemat de șeful său, adică de liderul de partid, Vladimir Filat.

”Aş da crezare că l-a chemat şeful, deoarece era momentul când preşedintele Nicolae Timofti l-a desemnat pe Leancă drept candidat la funcţia de premier. Leancă ar trebui să seleceteze acei miniştri care merită să fie în Guvern şi să spună că aceasta este echipa sa”, a spus teodor Cîrnaț în cadrul unei emisiuni de la postul de televiziune Publika.

De cealaltă parte, bloggerii consideră, că Vladimir Filat nu ar fi mulțumit de maniera și comportamentul diplomatic de care dă dovadă Iurie Leancă în cadrul ședințelor de Guvern, luînd în calcul că acesta deocamdată nu se bucură de susținerea respectivă a partidelor din fosta alianță.

Totodată, expertul IDIS "Viitorul" Cornel Ciurea consideră că "uneori sînt situaţii când în mod imperios trebuie să părăseşti sala, din cauza unor chemări ale naturii şi sunt uneori situaţii când te cheamă şeful".

Printremotivele plecării lui Iurie Leancă de la ședința de ieri a cabinetului de miniștri figurează și scandalul legat de ambasada Republicii Moldova în federația Rusă, garajul auto al căreia este plin de mașini de lux. Acest lucru ar putea lovi asupra imaginii lui Leancă, luînd în calcul că acesta în ultimii patru ani a fost ministru de externe.

MOLDNEWS

Filat: Deputaţii nu trebuie văzuţi prin prisma partidelor pe care le reprezintă

Proiectele de legi votate, vineri,  de Parlament au fost adoptate pentru a întări instituţiile ţării şi a fortifica legile. De această părere este liderul PLDM, Vlad Filat,  într-un interviu acordat postului de radio Europa Liberă. Filat s-a declarat, de asemenea, convins că amendamentele nu vor încetini apropierea Moldovei de Uniunea Europeană, dacă sunt explicate partenerilor europeni. Fostul premier consideră că votul PLDM cu PCRM este ceva normal şi explică că deputaţii nu trebuie văzuţi prin prisma partidelor pe care le reprezintă.

Vlad Filat: „Deputatul nu trebuie să fie văzut prin prisma coloristică a partidelor pe care le reprezintă. Sunt deputaţi aleşi, reprezintă cetăţeanul şi votul, nu contează din care partid vine un deputat sau altul, are puterea sa. Deci au votat 65 de deputaţi din Parlamentul Republicii Moldova. Şi nu doar din Partidul Liberal Democrat sau din Partidul Comuniştilor.

Întrebat despre cum vor derula evenimentele în politica moldovenească, Filat spune ca Republica Moldova îşi  va continua parcursul european, iar în timpul apropiat urmează să fie  investit un nou premier, după care va urma formarea unei majorităţi parlamentare.

Vlad Filat: „Noi suntem gata oricând să propunem această candidatură, doar că şi timpul trebuie să fie unul propice, săptămâna viitoare, vom lua decizie în acest sens. Decizia Partidului Liberal Democrat este una fermă, noi vom începe negocierile în vederea constituirii unei majorităţi parlamentare, după ce va fi desemnat candidatul la funcţia de prim-ministru.

Filat   a evitat, însă, să dea un răspuns clar dacă vom avea sau nu alegeri anticipate.

Vlad Filat: „Eu rămân încrezător că Republica Moldova are viitor european. Şi pentru aceasta trebuie să muncim foarte mult. Iar atunci când în calea noastră apar obstacole ori exerciţii, cum ar fi cel de a organiza şi de a parcurge un proces electoral, să-i facem faţă. Şi pentru aceasta trebuie să fim pregătiţi.”

Liderul PLDM a mai declarat că amendamentele votate trebuie explicate reprezentanţilor europeni, iar unele ar trebui să fie discutate suplimentar.

Vlad Filat: „Ceea ce este şi ceea ce s-a întâmplat şi ceea ce urmărim. Sigur, un proiect de lege care a fost votat a ridicat cel mai mare semn de întrebare, ţine de modificarea Legii care vizează Curtea Constituţională. Aici, probabil, va trebui să mai comunicăm. Însă totodată este evident că nimeni în Republica Moldova nu poate să fie deasupra legii, nimeni nu poate să facă abuz în exercitarea atribuţiilor funcţionale. Şi, mai mult decât atât, indiferent de ce funcţie deţine unul sau altul, trebuie să suporte consecinţe, la nivel de sancţiuni, în cazul în care depăşeşte sau încalcă norma legală.

 Sursa 

Strălucirea şi căderea lui Vladimir Filat

La plecarea din funcţie a celor doi preşedinţi interimari, Mihai Ghimpu şi Marian Lupu, publicaţia noastră le-a consacrat câte un articol în care am încercat să rememorăm cele mai remarcabile momente şi cele mai vrednice de luat în seamă isprăvi ale înalţilor şi distinşilor demnitari de stat, să apreciem la justa valoare contribuţia inestimabilă pe care au avut-o aceştia la cârmuirea ţării. Atunci când a fost demis Vladimir Filat din funcţia de premier, am evitat să-i facem un panegiric, pentru că exista posibilitatea reinstalării lui în acelaşi fotoliu, în cazul unor negocieri abile pe „principii, valori şi criterii”. Astăzi, după ce Curtea Constituţională a spulberat această şansă, iar desemnarea sa de către preşedintele Timofti nu mai este posibilă, am zis că este cazul să dăm Cezarului ce-i al Cezarului.

Îi datorăm ex-premierului acest laudatio şi pentru faptul că s-a aflat destul de mult timp în funcţie, dar, mai ales, pentru că, s-o spunem pe şleau, doar el a muncit şi, „pe alocuri”, a avut „de guvernat o ţară”.

Căderea premierului Filat (căderea întregului Guvern fiind doar consecinţa inevitabilă a debarcării acestuia) a avut drept motiv nu doar eternul conflict dintre cei doi oligarhi din politica moldovenească, încercările permanente ale lui Filat de a-şi măsura puterile cu Plahotniuc şi lupta pentru redistribuirea sferelor de interese. Foştii aliaţi şi parteneri de guvernare au fost iritaţi şi scoşi din fire de aroganţa exagerată a acestuia, de exclusivismul afişat şi desconsiderarea ostentativă a celor din jur, de încercările constante de a-şi atribui sieşi toate meritele guvernării, de acţiunile de imagine agasante şi jocul demonstrativ pentru public, de încercările mai puţin oneste de a-i da în gât, atunci când se aşteptau mai puţin.

Mai degrabă, anume acestea au fost adevăratele motive ale înlăturării de la putere a şefului liberal-democraţilor, chiar dacă foştii săi colegi de Alianţă l-au acuzat de corupţie, contrabandă şi abuz de putere. Comportamentul sfidător şi dispreţuitor au determinat relaţia conflictuală a lui Filat cu foştii lideri AIE, mai mult decât faptul că şi-a numit persoane obediente, parteneri de business, foşti administratori ai afacerilor personale în funcţii-cheie, că a intervenit în mod abuziv şi nepermis în activitatea instituţiilor statului. Pentru că, până la urmă, şi ceilalţi lideri de partide de la putere au procedat întocmai: au cumpărat funcţii, au pus oameni nepotriviţi să gestioneze instituţii ale statului, şi-au instalat naşii, finii, cumetrii şi prietenii în fotolii importante, s-au luptat pentru pârghii şi funcţii lucrative. Şi aceştia au dat indicaţii la telefon, au tăiat şi au spânzurat în instituţiile care le-au revenit în urma partajului. Ar fi suficient să ne referim doar la fostul procuror general Zubco, la relaţia mai „specială” a acestuia cu democraţii, la comenzile politice pe care le primea şi le executa, existând suspiciunea, niciodată dezminţită cu argumente, că funcţia a fost cumpărată cu bani grei. Să ne amintim şi de interimatul lui Ghimpu, când acesta admonesta miniştrii şi le dădea indicaţii la telefon, chiar în faţa camerelor de luat vederi.

Un politician neînfricat sau totuşi laş?

În toţi aceşti aproape patru ani de guvernare, Filat a făcut pe durul, pe neînfricatul, pe justiţiarul şi intransigentul, dar până la un punct, pentru că frica, laşitatea, dar şi dorinţa de mărire, de parvenire, au fost întotdeauna mai puternice şi l-au făcut să dea înapoi, să accepte umilinţele, să-i trădeze pe cei care au investit în el speranţe.

Venit la putere pe valul protestelor din 7 aprilie, Vladimir Filat nu şi-a asumat niciodată responsabilitatea pentru organizarea acestora şi, mai cu seamă, pentru consecinţele devastatoare cu care s-au soldat, chiar dacă anume PLDM a depus la primăria capitalei cererea prin care a anunţat autorităţile despre organizarea acţiunilor de protest de contestare a rezultatelor alegerilor (atunci când CEC nici nu făcuse publice rezultatele finale ale alegerilor şi nu existau dovezi privind fraudarea acestora, dovezi care, de fapt, nu au mai fost prezentate niciodată). Cu o zi înainte de declanşarea manifestaţiilor violente care au dus la devastarea şi incendierea Parlamentului şi Preşedinţiei, şeful liberal-democraţilor şi-a rostit memorabilul discurs în care, între altele, a declarat pe un ton ameninţător: „Cei care astăzi beau şampanie prea devreme au început să bea. Cei care se consideră învingători, foarte curând, zile numărate, vor deveni învinşi”.

Dar curajosul lider, ca de altfel şi ceilalţi conducători de partide care au instigat mulţimea la proteste, au dat bir cu fugiţii şi şi-au declinat orice responsabilitate, atunci când acţiunile au degenerat şi situaţia a scăpat de sub control. Cine l-a urmărit pe şeful PLDM, în seara zilei de 7 aprilie 2009, la un post de televiziune, a văzut un Filat jalnic, care încerca să se justifice, cu vocea tremurândă şi sugrumată de frică, să se delimiteze de cei pe care i-a scos în stradă, obligându-se să asigure ordinea şi buna desfăşurare a întrunirii şi să pună pe seama altora consecinţele devastatoare ale protestelor.
L-am văzut iarăşi pe Filat, peste patru ani, aproape la fel de confuz şi încurcat, explicând minute în şir, de ce scuzele şi umilirea sa în faţa lui Plahotniuc nu au fost, de fapt, ceea ce ni se pare nouă. De ce nu ar trebui să se simtă iarăşi trădaţi cei care au luat de bune şi au crezut cu sinceritate în declaraţiile sale din 13 februarie, despre campania de sacrificare a statului de către unii care vor „să cumpere o ţară”, în intenţia sa de a scoase Procuratura Generală, Centrul Naţional Anticorupţie, instanţele de judecată de sub influenţa politicului şi a intereselor economice, de a-i pedepsi pe cei care au muşamalizat crima din Pădurea Domnească, de a lupta cu monopolizarea presei, coruperea alegătorilor, fabricarea dosarelor la comandă etc. Ex-premierul îşi relua, iarăşi şi iar, ideile dezlânate despre inadmisibilitatea personalizării în procesul politic, asigurând telespectatorii că a greşit şi el, personalizând, şi că va avea grijă să nu personalizeze în continuare. Jenant de insistent, el a repetat că a vorbit în interviul cu pricina despre personalizare în general, şi că nu ar fi fost vorba despre un gest reverenţios către democratul Vladimir Plahotniuc, promiţând să se pronunţe în continuare doar despre „fenomene şi procese politice”, nu despre „un politician sau altul”.

Preşedintele Timofti, iarăşi luat pe nepregătite

Şeful statului a fost într-o uşoară derută după decizia de luni, 22 aprilie, a Curţii Constituţionale. Nicolae Timofti a declarat marţi dimineaţă că nu este pregătit, deocamdată, să facă vreo declaraţie în legătură cu „tema” care-i interesa pe ziarişti. “Eu trebuie să studiez şi când va veni timpul, o să vă dau posibilitate să mă ascultaţi, să-mi puneţi întrebări”, le-a promis el. Faptul acesta nu a mai surprins pe nimeni, pentru că în situaţii critice, preşedintele nu a fost niciodată pregătit, nu a avut reacţii prompte şi a aşteptat să-i formuleze alţii punctul de vedere şi să-i spună cum să procedeze.

După întrevederea cu şeful PLDM, Vladimir Filat, la Reşedinţa de Stat, preşedintele Timofti pare să fi înţeles ce are de făcut. În cadrul unui briefing, fostul candidat la şefia Guvernului a precizat că a convenit cu şeful statului ca joi să fie desemnat un premier interimar. De ce joi şi nu mai devreme, nu a explicat.

Totuşi, preşedintele pare să fi rămas la fel de nepregătit şi nu şi-a mai făcut curaj să iasă în faţa presei. Mai pregătit, la fel ca întotdeauna, a fost purtătorul său de cuvânt, Vlad Ţurcanu, care a informat în cadrul unui briefing că preşedintele Timofti a luat act de hotărârea Curţii Constituţionale privind examinarea constituţionalităţii Decretului din 8 martie 2013 privind demisia Guvernului (în partea ce ţine de menţinerea în funcţie a prim-ministrului demis prin moţiune de cenzură) şi Decretului din 10 aprilie 2013 privind desemnarea candidatului pentru funcţia de prim-ministru. Ţurcanu a precizat că şeful statului va executa Hotărârea Curţii conform prevederilor legale.

Tot de la purtătorul de cuvânt am aflat despre convocarea viceprim-ministrului Iurie Leancă, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, în vederea desemnării sale în funcţia de prim-ministru interimar.

În Hotărârea Curţii se precizează că preşedintele Republicii Moldova nu este obligat să consulte fracţiunile parlamentare la desemnarea prim-ministrului interimar.

Câteva ore mai târziu, şeful statului a semnat decretul privind numirea lui Iurie Leancă în funcţia de prim-ministru interimar, până la formarea noului Guvern, acesta intrând în vigoare joi, 25 aprilie.

Miercuri, ex-premierul Vladimir Filat a prezidat şedinţa „de adio” a Executivului, dându-i şi câteva sfaturi utile succesorului său despre greşelile pe care nu ar trebui să le repete.

FLUX

Mircea Druc: Vladimir Filat va păstra controlul asupra Guvernului, chiar dacă Iurie Leancă va rămîne premier

Fostul premier al Republicii Moldova, Mircea Druc susține că noul prim-ministrul al țării va fi Iurie Leancă, căruia ”Vlad Filat îi va spune ce să facă”. Declarația a fot făcută în cadrul unei emisiuni de la postul de televiziune Digi24 din România.

În opinia lui Mircea Druc, Republica Moldova și Ucraina sunt două state care se vor dezmembra. Şi asta pentru că aici sunt 4-5 grupuri politice, care luptă pentru putere şi nu sunt interesate de stabilitate.

”Săptămâna viitoare va fi votat Guvernul, pentru că unii se tem și nu vor alegeri anticipate. Premierul cred că va rămâne Iurie Leancă. Atunci să stea de veghe Filat să îi împărtășească din experiență și să îi spună ce are de făcut.

Totodată, unul din ideologii unionismului a menționat că nu crede în viitorul Republicii Moldova.

”Republica Moldova este un stat falimentar, în ultimii 20 de ani ne-am convins, eu nu am învestit nicio speranţă în construirea unui stat din șase judeţe, eu sunt de acord cu acei experţi din statul ex-sovietic care consideră că Republica Moldova şi Ucraina sunt două state falimentare, nu au perspectivă, ele se vor dezmembra. Stabilitatea nu poate fi păstrată, aceasta nu este în interesul a 4-5 grupuri”, a punctat Druc.

• MOLDNEWS

Sufocat în îmbrățișarea prietenoasă

Fotо: point.md

Joi, președintele Timofti va semna un decret referitor la numirea în funcţie a primului-ministru interimar.

Cine a spuscă politica moldovenească e „din topor” și lipsită cu desăvîrşire de eleganță? Iar politicienii moldoveni merg pe de-a dreptulpentru a atinge careva scopuri de moment și a-şi suplimenta contul bancar? Ultima combinație complexă pentru scoaterea lui Vladimir Filat din joc combate complet această afirmație.

*Despre spulberarea viselor

Încă luni, la prînz, Vladimir Filat, părea că stă destul bine ‒părea că al treilea mandat de premier era ca şi cum în buzunarul lui. Desigur, prim-ministrul în exerciţiu a trebuit să-şi calce pe inimă și să îndeplinească o serie întreagă de condiții deloc comode pentru el, dictate de Partidul Democrat. De exemplu, în pofida propriilor promisiuni de depolitizare a instituțiilor de stat și, în special, a Procuraturii Generale, să voteze pentru persoana comodă Partidului Democrat la funcţia de procuror general. Comuniștii l-au numit deja pe Corneliu Gurin ‒ „Zubco-2”. Sau să schimbe în regim de urgență,  în interesul lui Vladimir Plahotniuc, sistemul electoral proporțional (votarea conform listelor de partid), în sistem de tip mixt (51 de deputați sînt aleși de pe listele de partid, 50 ‒ în circumscripțiile uninominale).

În plus, Vladimir Filat a fost nevoit să-şi ceară public scuze de la Plahotniuc („am explicat incorect problema noastră și am proiectat-o asupra unei anumite persoane”), ca apoi să vină personal la oficiul PDM, la ședința Consiliului Politic al PDM, unde la acel moment se discuta întrebarea să voteze sau nu democrații pentru Guvernul Filat-3. În schimb, reconcilierea istorică a celor „doi Vlazi” parcă ar fi avut loc, acordul privind formarea unei noi majorităţi politice cu participarea PDM a fost semnat, pentru cabinetul Filat-3 au fost de acord să voteze 53 de deputați, la care au mai aderat încă 5. Ce-i drept, se vehiculează opinia, cum că Vlad Filat, odată intrat în negocieri cu grupul de „reformatori”de la PL, a încălcat în mod flagrant acordul cu PD, lucru care a şi provocat „puternica îmbrățișare prietenoasă”.

Însă viațalui Vladimir Filat a fost minunată și uimitoare doar cîteva ore – pînă cînd Curtea Constituțională, luni, seara tîrziu, a emis o hotărîre cu privire la cererea liberalilor privind executarea atribuțiilor de prim-ministru. Decizia CC a avut efectul exploziei unei bombe ‒ pentru toţi cei neinițiați, incluzîndu-l aici şi pe Vladimir Filat, însă puţin probabil şi pentru Vladimir Plahotniuc, care încă pe la prînz împărţea generos complimente tizului său în legătură cu „reconcilierea istorică dintre cei doi Vlazi”.

Decretul prezidențial din 10 aprilie despre înaintarea candidaturii lui Filat la postul de prim-ministru a fost recunoscut drept neconstituţional de Curtea Constituțională. Mai mult decît atît, conform deciziei CC Vladimir Filat, în general, nu mai poate deține funcția de prim-ministru sub nici o formă, nici în calitate de candidat, dar nici ca interimar.

„Prim-ministrul Guvernului, demis prin exprimarea votului de neîncredere pentru suspiciune de corupție‚ nu poate îndeplini temporar atribuțiile de șef al Cabinetului de Miniştri. În cazul demisiei Guvernului prin exprimarea votului de neîncredere pentru suspiciune de corupție, președintele Republicii Moldova este obligat să desemneze un prim-ministru interimar, care să îndeplinească temporar obligaţiunile de premier, pe cineva dintre membrii guvernului, A CĂRUI REPUTAȚIE NU A FOST PĂTATĂ” ‒ a decis Curtea Constituțională.

Iar pentru ca Partidului Liberal Democrat din Moldova să nu-i pară viaţa prea uşoară şi pentru ca cea mai mare fracţiune parlamentară, după partidul comunist aflat în opoziție, să nu creadă că funcţia de prim-ministru este pentru totdeauna apanajul ei, Curtea Constituțională a decis în unanimitate ‒ „președintele Republicii Moldova NU ESTE OBLIGAT să consulte fracțiunile parlamentare în vederea numirii prim-ministrului interimar”. Adică, noul prim-ministru interimar poate să nu fie neapărat reprezentant al Partidului Liberal Democrat.

*PLDM iao pauză

Marți, la ora 15:00 Vladimir Filat a convocat o conferință de presă pentru a exprima poziția partidului pe care-l conduce cu privire la situația creată după decizia Curții Constituționale. Acum, fostul prim-ministru arăta confuz și tras la față, nici o asemănarecu politicianul cu ochii „înflăcăraţi”, care la 13 februarie promitea o dată pentru totdeauna să elibereze țara de sistemul oligarhic.

Vladimir Filata vorbit mult despre jertfele, pe care a trebuit să le facă partidul lui „în numele viitorului stabil și perspectivelor europene ale țării”: „Partidul Liberal Democrat din Moldova și eu personal am făcut concesii mari, în interesul țării, dovedind încă o dată că interesele naționale, interesele cetățenilor sînt pentru noi mai presus decît interesele de partid. Mulți mi-au spus că aceste negocieri vor avea un impact negativ asupra imaginii mele, dar mi-am asumat conștient acest risc. Sînt mîndru de faptul că Partidul Liberal Democrat a trecut testul loialității față de cetățeni”.

Filat a spus că decizia Curții Constituționale nu este „una întîmplătoare”: „Aceasta este o decizie politică, ale cărei consecințe le vom resimţi timp îndelungat de azi înainte și care este dificil de evaluat în cadrul unui stat de drept. Curtea Constituțională a luat decizia, uitînd că există prezumția de nevinovăție. Eu şi PLDM prin acțiuni concrete am dovedit, că lupta împotriva corupției este pentru noi una dintre principalele priorități”.

Însă dincolo de frazele iscusit îmbinate, nu s-a spus principalul – cum va acționa Partidul Liberal Democrat în circumstanțele create. Liberal-democrați demoralizați nu știu deocamdată ce să facă în continuare. „Vom lua o decizie după consultări ample în cadrul partidului și vom face publică decizia noastră” – a fost unicul lucru, pe care l-a putut declara marți, Vladimir Filat.

* Teoria probabilităților

Deci, prin eforturile lui Vladimir Plahotniuc (potrivit opiniei multor experți) politica moldovenească a luat o turnură bruscă. Ce urmează? Comunitatea experţilor prezice patru versiuni posibile de desfăşurare a evenimentelor.

„Scenariul lui Plahotniuc”. Cel mai probabil, Vladimir Plahotniuc va continua în mod activ „să-l reducă la zero” pe Filat, concomitent cu „reducerea la zero” a partidului acestuia. Inclusiv prin intermediul amenințărilor de deschidere a unei serii de dosare penale pe cauze de corupţie împotriva fostului prim-ministru. Procesul de „distrugere”, consideră analiștii, în principiu, deja a demarat – prin intermediul chiriaşului hotelului „Nobil”, reprezentantului permanent al Uniunii Europene în Moldova, Dirk Schuebel, care, cum se ştie a fost prezent la „cina cea de taina” de la guvern a deputaţilor și miniștrilor PLDM, luni, seara tîrziu. Iar în mass-media controlate de Plahotniuc în ultimele zile a început să fie răspîndită activ ideea că „Coruptul Filat trebuie să repete soarta celor condamnați pentru corupție, adică a Iuliei Timoșenko și a lui Adrian Năstase”.

Scopul tuturor acestor manevre ‒ înaintarea lui Iurie Leancă sau a unei alte candidaturi convenabile, fie la postul de prim-ministru, fie la cel de prim-ministru interimar. În conformitate cu decizia Curții Constituționale, Filat ca „o persoană, care a fost demisă pe motive de corupție”, nu mai poate fi nici candidat, nici interimar.

Iar ca rezultat, consideră susţinătorii acestui scenariu „Leancă sau altcineva conduce Guvernul aproximativ timp de șase luni, după care Plahotniuc provoacă alegerile parlamentare anticipate”. În acest răstimp, în tabăra Partidului Liberal Democrat va avea loc scindarea planificată ‒ similară cu evenimentele recente din Partidul Liberal. Vladimir Filat va fi acuzat de conducerea dictatorială a partidului.„Reformatorii”, dornici de restructurarea partidului „exact după modelul european” îşi exprimă votul de neîncredere faţă de lider, însă tot nu reuşesc să-l „detroneze definitiv” pe Filat,de aceea ei trîntesc puternic uşa, „furînd” de la PLDM o anumită parte din celulele teritorialeși crează încă unpartid pitic de „orientare pro-europeană”. În final încă un rival politic al lui Plahotniuc este demoralizat și scos din joc.

După cum a declarat pentru „NOI.MD” unul dintre susținătorii acestei versiuni, grupul de „reformatori” aiPLDMar putea fi condus, de exemplu, de unul dintre deputații, a cărui fiică lucrează în calitate de manager la hotelul „Nobil”. Apropo, această ipoteză a lansat-o analistul politic, Alexei Tulbure, acum o lună și jumătate, comentînd pe rețelele de socializare, faptul că deputatul în cauză i-ar fi făcut cadou fiicei dragi automobilul „Porsche Boxster” în valoare de 45 de mii de euro. Iar secretarul executiv al PCRM, Iurie Muntean, joia trecută la şedinţa Parlamentului a sugerat liberal-democraților că în partidul lor, potrivit informaţiilor deţinute de comuniști „de asemenea, a apărut propriul „consiliu de reformare” ‒ la fel ca la liberali şi că acesta din urmă e condus de către cetăţeanul Vladimir Plahotniuc”.

„Scenariul analiștilor lui Plahotniuc”. În ultimele zile, prin gura unor analiști sau persoane care se consideră analişti, a fost lansată ideea ‒ Vladimir Plahotniuc înpostul de prim-ministru ar fi cea mai bună soluție pentru Republica Moldova. Dar de ce nu am atenta chiar şi la „William al nostru, la Shakespeare?” Și, de exemplu, demiţîndu-l pe președintele Timofti (mult rîvnitul vis al dornicului de răzbunare Mihai Ghimpu) să-l aleagă îndată în funcţia de şef al statului pe fostul vice-spicher al Parlamentului?

Doar că e puţin probabil ca fotoliul de premier să fie ceea de ce are nevoie la acest momentVladimir Plahotniuc. Istoria lui Vladimir Filat a dovedit încă o dată în plus ‒ funcţia de prim-ministru, deși e o funcţie de nivel înalt, este foarte instabilă. De aceea, e prea puţin probabil ca Plahotniuc să se grăbească acum să ocupe această funcţie, renunţînd la siguranţa ce i-o oferă imunitatea parlamentară. Fostul prim vice-spicher a demonstrat în repetate rînduri, că îşi poate face jocul şi pe căi ocolitoare.

„Scenariul PLDM-PCRM”. Aceste două partide, mai întreprind o încercare de a acţiona de comun acord şi:

1. Îl destituie din funcție de președintele Parlamentului, Marian Lupu.

2. Modifică din nou Legea Electorală, restabilind votarea la alegerile parlamentare exclusiv pe listele de partid.

3. Schimbă procurorul.

4. Fac alte schimbări de personal.

5. Nu aleg un prim-ministru, anunţă alegeri parlamentare anticipate.

„Scenariul lui Filat”. În ciuda demoralizării temporare și „cedărilor” din ultimele săptămîni, Vladimir Filat, potrivit analiștilor politici, mai are încă o șansă de a-şi salva imaginea. Însă pentru aceasta va trebui să acționeze. Iar fostului prim-ministru, așa cum arată experiența, îi lipseşte mult voința și curajul pentru a merge pînă la capăt. Acum însă Filat este încolţit şi pus la perete, aşa încît nu mai are ce pierde.

Analiștii politici, consideră că unica șansă pentru liderul PLDM este lupta și provocarea alegerilor anticipate cît mai curînd posibil, în lunile următoare. Vladimir Filat trebuie să apară în fața națiunii ca o victimă. Dacă el va alege această tactică, în viitorul apropiat este de așteptat să apară cu o nouă adresare publică către popor în spiritul „Eu am declarat război mafiei, dar în numele stabilității, perspectivelor de integrare europeană a țării, reformelor, prosperităţii cetățenilor am încercat să mă înţeleg cu ei, pentru a nu admite criza politică. Dar, cum s-a dovedit, m-am înșelat și cu hidra oligarhică, care a învăluit întreaga Moldovă nu se poate ajunge la vreo înţelegere”.

Înacest caz, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova independente Guvernul și PLDM pot să sfideze deschis Curtea Constituțională (unii liberal-democrați au declarat deja, că deciziile CC au caracter consultativ și nu sînt obligatorii pentru executare). Vladimir Filat, poate declara că el se află „în serviciul cetățenilor Republicii Moldova” și să-i ceară poporului să aibă încredere în el, refuzînd să părăsească postul de prim-ministru.

Partidul Democratîşi va rechema miniștrii din Guvern, iar Guvernul va fi declarat în afara legii. Întrebarea e – de partea cui va fi în această confruntare președintele Timofti? Va putea oare Parlamentul în condiţiile „divorţului oficial” al PLDM de PDM să aprobe la funcţia de prim-ministru o persoană „convenabilă” pentru Plahotniuc? Se va hotărî oare Nicolae Timofti să dizolve Parlamentul, în cazul în care noul prim-ministru nu va fi aprobat? Constituția îi dă președintelui acest drept, dar nu spune că președintele este obligat să facă acest lucru.

Ksenia Iliina

Sursa: NOI.md

Vox pópuli: În Moldova este haos și dezordine totală

Foto : noi.md

Reporterul NOI.md a întrebat chișinăuienii cum apreciază situația politică din țară, dacă aprobă sau regretă demiterea premierului Vladimir Filat și a președintelui Parlamentului Marian Lupu.

Majoritatea cetățenilor consideră că în Moldova este haos și dezordine totală, iar situația politică creată va genera alegeri parlamentare anticipate.

Mai mulți locuitori ai capitalei nu regretă demiterea politicienilor, ci dimpotrivă, o aprobă, menționînd că mai rău nu va fi, pentru că este imposibil.

”Aprob atît demiterea premierului, cît și a președintelui Parlamentului, pentru că astfel vom avea alegeri anticipate. Cu cît mai repede aceasta se va produce, cu atît mai repede se va pune capăt dezordinei. Toți deja au arătat ce pot”, consideră un locuitor al capitalei.

”Aceste jocuri politice reprezintă o tragedie pentru popor și stat, deoarece nimeni nu se mai așteaptă la nimic bun. Alegeri anticipate vor fi indiscutabil, deoarece politicienii au ajuns la o asemenea etapă cînd nu se mai pot opri. Ei nu vor mai reuși să creze o nouă alinață cu toată dorința lor. Nu le va permite natura lor umană și antagonismul. Pentru ei lupta pentru putere este mai presus decît integrarea europeană sau interesele poporului”, consideră un chișinăuiean.

Amintim că, anterior, a fost demis premierul Vladimir Filat, iar joi deputații l-au demis și pe preșidintele Parlamentului Marian Lupu. 

Sursa: NOI.MD

Sistemul electoral mixt este cel puţin prematur, dacă nu chiar nociv pentru ţara noastră

Alegerile parlamentare din 2014 s-ar putea desfăşura după noi reguli. Proiectul de lege înaintat de democratul Vladimir Plahotniuc privind trecerea la sistemul electoral mixt a fost aprobat miercuri, 17 aprilie, de Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului, cu votul a şase din zece membri prezenţi. Astfel, potrivit proiectului, 51 de deputaţi ar putea fi aleşi pe liste de partid, iar 50 – în circumscripţii uninominale.

Implementarea sistemului electoral mixt ar însemna că la următoarele alegeri parlamentare vor fi constituite 50 de circumscripţii electorale uninominale, în afara circumscripţiei electorale naţionale, care cuprinde întreg teritoriul ţării şi secţiile de votare de peste hotare. Repartizarea mandatelor pe liste de partid va rămâne neschimbată. În circumscripţiile uninominale însă, funcţiile de deputat le vor reveni candidaţilor care vor obţine majoritatea de 50% plus un vot. În cazul în care nimeni nu va obţine majoritatea necesară de voturi, lupta dintre primii doi plasaţi se va da în turul doi de scrutin.

Cetăţenii aflaţi peste hotare şi cei din stânga Nistrului vor vota doar în circumscripţia naţională.

Proiectul a fost susţinut de reprezentanţii PD, PLDM şi de deputatul neafiliat Sergiu Sârbu. Reprezentanţii PCRM au părăsit şedinţa în semn de protest, iar liberalii nu au participat. În contextul negocierilor purtate de premierul desemnat privind constituirea noului guvern, am putea intui că, în linii mari, înţelegerile au fost făcute, iar noua majoritate s-a conturat deja. Cel mai probabil, Filat va fi reconfirmat în funcţia de premier. Înainte de aceasta însă, alţi câţiva demnitari ar putea fi numiţi în funcţii, potrivit aranjamentelor făcute.

Liberalii consideră că nu avem nevoie, deocamdată, de un alt sistem electoral şi că Republica Moldova nu este pregătită actualmente pentru un astfel de pas.

Deputaţii comunişti sunt şi ei de părerea că nu există un proiect bine chibzuit şi că graba este inutilă, mai ales acum, când Guvernul a fost demis şi se discută formarea unui nou Cabinet de Miniştri.

În nota de argumentare a proiectului elaborat de democraţi se acreditează ideea că modificările propuse i-ar oferi fiecărui cetăţean un acces mai mare la procesul decizional la nivel legislativ, prin intermediul deputatului ales, fiindcă acesta va fi dependent de votul fiecărui cetăţean din localitatea de circumscripţie. „În acelaşi timp, creşte şi responsabilitatea partidelor, care rămân a fi principalele formaţiuni politice abilitate să identifice, să pregătească şi să promoveze cadre pentru sistemul politic şi administrativ al Republicii Moldova, însă vor fi obligate să ţină cont de competenţa acestora şi de credibilitatea candidaţilor propuşi în circumscripţia uninominală”, se mai precizează în notă. 

Anterior, Vladimir Plahotniuc declara că va insista pentru adoptarea acestei iniţiative, chiar cu riscul de a nu fi ales în viitorul Parlament, pentru că actualul sistem electoral are nevoie de schimbări fundamentale. Vom menţiona, în treacăt, că riscurile pentru Plahotniuc, dimpotrivă, sunt minimale, în cazul în care respectivul proiect va găsi susţinere în Legislativ. 

WHO are cei 7 deputați liberali?

În perspectiva votării viitorului guvern continuăm investigațiile noastre jurnalistice pentru „rubrica” Who is who în Parlamentul Moldovei. 

Conform datelor de care dispunem, conflictul din sânul Partidului Liberal s-a copt încă în anul 2011. Nemulțumirea manifestată de Ghimpu vizavi de escrocheriile lui Ion Hadârcă și Vadim Vacarciuc a dat naștere unui antagonism între reprezentanții fracțiunii și liderul ei. Anume atunci Vlad Filat a și stabilit contactul cu viitorii „eretici”, compensându-le dauna morală de la dictatura lui Ghimpu cu sume de bani. 

Ulterior, contactul a fost întrerupt pentru a fi restabilit deja în anul curent. La adresa JOS HOȚII a survenit informația că intențiile reformatoare ale celor 7 liberali Vlad Filat le-a cumpărat, fiind ajutat de Anatol Stati, cu sume între 50-150 mii dolari SUA pentru fiecare deputat. În total, după datele noastre, pentru campania de „reformare” a partidului lui Ghimpu Vlad Filat a cheltuit circa 1 milion dolari SUA. 

Reamintim că 7 deputați din Partidul Liberal – Cojocaru Vadim, Saharneanu Valeriu, Hadârcă Ion, Guțu Ana, Bodrug Oleg, Arhire Anatol, Vacarciuc Vadim – au declarat despre crearea unui consiliu de reformare a partidului și s-au pronunțat pentru schimbarea conducerii PL. De asemenea, ei au avut întâlniri cu Vlad Filat pe tema formării noului guvern (la 17 aprilie). Anterior, 5 din acești 7 liberali au fost excluși din partid, în baza deciziei consiliului PL, cu formularea „pentru activitate în interesul unui alt partid”.

7 aprilie 2009; Întrebări către Filat și Plahotniuc

După 4 ani de la evenimentele din 7 aprilie 2009 nu mai e loc de patetism gol. Nu mai e cazul nici de fals patriotism sau strigăte care să ceară dreptate și condamnări. Nici loc de cereri către actuala guvernare pentru reforme, progres și schimbare nu mai e. Nu vom avea nimic din toate acestea.

După 4 ani se vede foarte clar cine a fost favorizat de pe urma acelor evenimente și cine a avut cel mai mult de câștigat. Vorbim despre Plahotniuc și Filat. Cei ce controlează absolut totul în această țară, adunând miliarde într-o veselie. Adunând miliarde pe mormintele lui Valeriu Boboc, Eugen Țapu sau Ion Țîbuleac.

Acum nu mă voi arunca în teorii ale conspirațiilor, așa cum am făcut-o în aprilie 2009.  Deși în aprilie 2009 multe lucruri pe care le-am observat au fost corecte, am greșit doar în privința celor ce stăteau în spate.

Astăzi nu am decât un set de întrebări pe care vreau să le adresez celor doi indivizi ce au avut cel mai mult de câștigat de pe urma naivității noastre de pe tot parcursul anului 2009: Filat și Plahotniuc.

Întrebările pentru Vlad Filat:

1. De ce numărătoarea inversă organizată de către structura de tineret PLDM se încheia pe 7 aprilie și nu pe 5, ziua când și au avut loc alegerile? Am întrebat acest lucru și în 2009, dar am rămas fără un răspuns.

2. De ce PLDM a rezervat PMAN pentru proteste în ziua de 7 aprilie, cu mult înaintea zilei de 5 aprilie, când au avut loc alegerile?

3. Unde a fost Vlad Filat în ziua de 7 aprilie 2009, între orele 9:30 și 11:00?

4. Ce au căutat Iacob Gumeniță și Vladimir Botnari în dimineața zilei de 7 aprilie în biroul lui Vlad Filat de pe strada București 88? Ce s-a discutat cu ei? De ce niciodată Vlad Filat nu a fost prea pornit împotriva acestora? Deși ambii ar fi trebuit să înfunde pușcăria pentru ani lungi și grei.

5. Care a fost relația dintre Vlad Filat și Iurie Roșca în perioada campaniei electorale din aprilie 2009? Felul în care a reflectat EUTV campania electorală de atunci nu a făcut decât să-l favorizeze pe Filat, chiar dacă la prima vedere acesta era atacat foarte dur.

6. Câți bani a primit Vlad Filat de la Vladimir Plahotniuc în campania electorală din iulie 2009?

7. Ce a fost tot rahatul ăla cu comisia lui Nagacevschi, care a investigat evenimentele din aprilie 2009?

Întrebările pentru Vladimir Plahotniuc:

1. De ce Valentin Zubic, capul tuturor relelor din perioada 7-10 aprilie, este în prezent șeful firmei de securitate pe care o deține Plahotniuc?

2. De ce Oleg Reidman a insistat pe lângă Vladimir Voronin să nu intervină în forță în ziua de 7 aprilie, lăsând de înțeles că ar fi mai bine ca toate să fie lăsate în seama lui Zubic și Papuc? Că ar fi mai bine ca instituțiile să fie devastate, pentru că așa vor fi mai ușor de arestat Filat, Urechean și Chirtoacă.

3. De ce Procuratura lui Gurbulea nu a inițiat niciun fel de dosar pe liderii politici de atunci? De ce nu a fost condamnat niciunul dintre provocatorii care au făcut ca instituțiile statului să fie devastate și incendiate?

4. De ce judecătoria Buiucani, unde s-au judecat majoritatea dosarelor 7 aprilie i-a achitat pe Gumeniță, Botnari și Zubic? În condițiile în care la aceeași judecătorie au fost condamnați ilegal la pușcărie dușmanii lui Plahotniuc.

5. Cine a insistat ca Iurie Roșca să fie numit Prim-vicepremier pe probleme de securitate, în 2009, îngropând practic toate dovezile despre 7 aprilie? De ce Roșca nu a adus lumină în acest caz?

6. De ce Procuratura Generală, condusă de Zubco,  l-a protejat mai apoi pe Roșca în dosarul Cubreacov?

7. De ce Zubic și Papuc au dat dispoziții ca toată poliția profesionistă din capitală să nu intervină în apărarea instituțiilor statului, în loc fiind aduși studenți de la academia de poliție?

8. De ce Papuc a ieșit în ziua de 7 aprilie, în jurul orelor 11:30, în fața Președinției, ațâțând și mai mult spiritele printre protestatari?

9. De ce Papuc, care practic este principalul vinovat de faptul că nu au fost protejate instituțiile statului, iar mai apoi au fost maltratați sute de tineri, a fost achitat de către judecători despre care se spune că ar sta cu soldă la Plahotniuc?

10. Câți bani i-a dat Vladimir Plahotniuc lui Vlad Filat în campania din iulie 2009?

11. Ce a fost tot rahatul ăla cu comisia lui Nagacevschi, care a investigat evenimentele din aprilie 2009?

Sunt doar niște întrebări, fără acuzații sau presupuneri. La care dacă am primi răspunsuri s-ar spulbera multe dubii.

Alex Cozer

Sursa