Nu le arde acum de Chișinău...

"Această iarnă Chirtoacă va îndrepta la maximum bani pentru procurarea substanțelor de combatere a lunecușului pe străzile capitalei, dar în practică ele vor fi procurate la minimum. Degrabă vine campania electorală și Partidul Liberal are nevoie de bani. Nu le arde acum de Chișinău bâcilor de la Colonița..."

sursa

Dacă Guvernul Leancă nu va fi votat, trebuie stabilită data alegerilor anticipate – declarație

Deputatul liberal Valeriu Munteanu se arată sceptic în privinţa şanselor ca în această săptămînă să fie votat un nou cabinet de miniştri. În cadrul unui interviu pentru Europa Liberă, Valeriu Munteanu și-a reiterat convingerea fermă că ”nu va fi formată nici o alianţă, nu va fi instalat un guvern proeuropean, însă vor fi organizate alegeri anticipate autumnale”, relatează NOI.md.

“Trebuie stabilită data alegerilor anticipate şi urmează ca măria sa, alegătorul, să le pună pe toate la calea lor. Există totuși o anumită reticenţă în acest sens. Din informaţiile noastre, nu tot pachetul de legi pe care şi l-a propus PLDM şi PCRM a fost votat. Există o insistenţă a PCRM şi posibil că ea va fi satisfăcută de PLDM. Este vorba de revenirea la sistemul de redistribuire a mandatelor după formula d'Hondt, care în mod clar favorizează PCRM. În această situaţie noi vom fi foarte vehemenţi vizavi de cei care vor încerca în preajma alegerilor să vitregească partidele democratice de cîteva voturi foarte bune, pe care nu le merită comuniştii să le primească prin redistribuire”, a spus Munteanu.

De asemenea, deputatul a declarat că alegerea preşedintelui legislativului trebuia să aibă loc pînă la procedura de votare a cabinetului de miniștri. „Cu siguranţă, aceste lucruri se discută la pachet, iar dorinţa lui Filat este ca preşedintele parlamentului să nu fie ales. Pentru că acest interimat a încercat să-l instaleze cu funcţii depline la Guvern, a încercat să facă acest lucru şi la parlament, dar prin două hotărîri, prin două sesizări ale liberalilor, Curtea a statuat că interimatele nu pot fi veşnice în Republica Moldova. Acestea sînt nişte excepţii care trebuie să fie de scurtă durată”, a spus deputatul.

Iurie Leancă a fost desemnat de șeful statului candidat la funcția de premier. La negocierile pentru crearea noii majorităţi parlamentare, PLDM a invitat PD şi membrii reformatori din PL, refuzînd să discute cu liberalii conduși de Mihai Ghimpu.

Sursa: NOI.MD 

Autor: Chihai Valentina

Partidul Democrat urma să-și subordoneze încă un minister, care controlează surse financiare impunătoare de peste hotare

Partidul Democrat urma să-și subordoneze încă un minister, care controlează surse financiare impunătoare de peste hotare. Declarația a fost făcută de către deputatul liberal Ion Hadîrcă în cadrul unei emisiuni de la ProTV.

Potrivit parlamentarului, în cadrul unei posibile coaliții a liberal-democraților, democraților și a unor deputați din fracțiunea Partidului Liberal, ministerele care anterior erau controlate de Mihai Ghimpu trebuiau să fie transmise altor formațiuni politice.

Astfel, potrivit lui Hadîrcă, ministrul mediului, Gheorghe Șalaru și ministrul apărării, Vitalie Marinuța, care au susținut Consiliul pentru reformare a PL și au cerut destituirea lui Ghimpu din funcția de președinte al partidului, au fost asigurați că își vor păstra funcțiile, în timp ce ministerul transporturilor condus de Anatol Salaru urma să treacă sub controlul democraților.

”A fost doar o singură problemă cu ministerul Transporturilor, care la începutul negocierilor de săptămîna trecută a fost sacrificat PD-ului, care inițial a pretins la toate ministerele Partidului Liberal”a spus Ion Hadîrcă.

MOLDNEWS

WHO are cei 7 deputați liberali?

În perspectiva votării viitorului guvern continuăm investigațiile noastre jurnalistice pentru „rubrica” Who is who în Parlamentul Moldovei. 

Conform datelor de care dispunem, conflictul din sânul Partidului Liberal s-a copt încă în anul 2011. Nemulțumirea manifestată de Ghimpu vizavi de escrocheriile lui Ion Hadârcă și Vadim Vacarciuc a dat naștere unui antagonism între reprezentanții fracțiunii și liderul ei. Anume atunci Vlad Filat a și stabilit contactul cu viitorii „eretici”, compensându-le dauna morală de la dictatura lui Ghimpu cu sume de bani. 

Ulterior, contactul a fost întrerupt pentru a fi restabilit deja în anul curent. La adresa JOS HOȚII a survenit informația că intențiile reformatoare ale celor 7 liberali Vlad Filat le-a cumpărat, fiind ajutat de Anatol Stati, cu sume între 50-150 mii dolari SUA pentru fiecare deputat. În total, după datele noastre, pentru campania de „reformare” a partidului lui Ghimpu Vlad Filat a cheltuit circa 1 milion dolari SUA. 

Reamintim că 7 deputați din Partidul Liberal – Cojocaru Vadim, Saharneanu Valeriu, Hadârcă Ion, Guțu Ana, Bodrug Oleg, Arhire Anatol, Vacarciuc Vadim – au declarat despre crearea unui consiliu de reformare a partidului și s-au pronunțat pentru schimbarea conducerii PL. De asemenea, ei au avut întâlniri cu Vlad Filat pe tema formării noului guvern (la 17 aprilie). Anterior, 5 din acești 7 liberali au fost excluși din partid, în baza deciziei consiliului PL, cu formularea „pentru activitate în interesul unui alt partid”.

DICTATORUL GHIMPU

Soarta și activitatea Partidului Liberal din Moldova este astăzi cel mai discutat și incert subiect. Mai mulți analitici politici își expun opinile privind acțiunile ulterioare ale liberalilor, sunt făcute publice amănunte din viața internă a partidului, iar unii prezic chiar și moartea formațiunii. Astfel, apare întrebarea - este oare situația creată un spectacol bine regizat sau scindarea PL este inevitabilă?

Amintim, totul a început de la refuzul președintelui Partidului Liberal de a susține candidatura lui Vladimir Filat înaintată de către președintele RM la funcția de prim-ministru. Liderul formațiunii a declarat, că este gata să plece din politică, în cazul în care Filat va ocupa fotoliul de șef de Guvern. Ținem să menționăm, că Ghimpu a conștientizat că a făcut declarații pripite și a provocat un scandal care durează deja de o săptămînă. În rezultat, membrii grupului de reformare al PL au cerut organizarea Congresului extraordinar al formațiunii și alegerea lui Dorin Chirtoacă la cîrma partidului. Reiese, că Ghimpu nu a observat cum colegii de partid vor să scape de el.

Peste cîteva zile, adică sîmbătă, 13 aprilie, la inițiativa lui Mihai Ghimpu, Consiliul  Republican al Partidului Liberal a decis excluderea din formațiune a cinci deputați. Este vorba de reformatorii PL-ului, printre care figurează prim-vicepreședintele PL, Ion Hadîrcă, secretarul general al formațiunii Oleg Bodrug, deputații Ana Guțu, Anatol Arhire și Vadim Vacarciuc.

La rîndul său, ex-vicepreședintele PL, Anatol Petrencu consideră că ieșirea grupului de disidenți nu a fost ceva surprinzător.  Era previzibilă ieşirea acestui grup, deoarece despre nemulţumirile din partid se vorbea demult.

” PL a venit la putere în baza a doi factori: Dorin Chirtoacă – simbolul schimbării şi regretatul Gheorghe Ghimpu, care este un nume în politica moldovenească. După ce s-a văzut la putere Mihai Ghimpu s-a considerat atotputernic, singurul stăpân al formaţiunii, de aceea a aplicat o metodă autoritară de conducere cu apucături dictatoriale”, a spus Petrencu.

Nimeni și niciodată nu s-ar fi gîndit, că Ghimpu care timp de cîțiva ani amuză poporul cu declalarțiile și acțiunile sale, în realitate este un dictator, care își terorizează colegii.

”Reprezentanții formațiunii au fost insultați și umiliți. Erau numiţi de Ghimpu proşti ca politicieni. Aşa l-a umilit pe Marinuţă faţă de mai multă lume. Ministrul Şalaru a fost şi el umilit. Ghimpu l-a acuzat de faptul că el l-a făcut om. Doamnele din partid au fost şi ele umilite în repetate rânduri”, mai spune ex-vicepreședintele PL.

Potrivit lui Anatol Petrencu, ”Ghimpu înjură la şedinţe și îi numeșțte trădători pe cei care au plecat. Dânsul trebuie să-şi asume această calitate pentru că ceea ce face în ultimul timp se numeşte trădare. Dânsul şi-a asumat rolul comuniştilor în criticile sale aduse membrilor AIE. Şi a început-o mult mai devreme de 13 februarie. La baza aşa zisei trădări a stat caracterul dictatorial al lui Ghimpu şi practica lui de umilire a celor care stau alături”.

Reiese, că Ghimpu s-a încurcat în rolurile spectacolului regizat de el însăși. El a uitat, dacă această situație este subiectul unei piese de teatru sau actorii își joacă perfect rolul, încît situația din jur pare a fi realitate. Copleșit de aspirațiile sale europene și exemplele preluate de la țara vecină, el cel puțin nu s-a interesat dacă a făcut alegerea corectă, dacă calea aleasă va duce la scopul scontat? În rezultat, adepții lui Ghimpu vor trece de partea lui Filat, iar Mihai va rămîne față în față cu ”caracterul său dictatorial”.  

“Reformatorii PL” îl vor vota pe Filat pentru a rămîne în Parlament – declarație

Foto: noi.md

Deputații excluși din Partidul Liberal vor vota candidatura lui Vlad Filat la funcția de prim-ministru al Moldovei, pentru a rămîne în Parlament. Declarația a fost făcută pentru NOI.md de către fostul viceministru de externe, expertul politic Valeriu Ostalep. Potrivit lui, în cazul în care deputații “reformatori din PL” nu ar vota, ar exista riscul alegerilor anticipate, iar în cazul declanșării alegerilor, cei 7 deputați PL cu siguranță nu ar avea șanse să fie înaintați în calitate de deputați pe lista PL-ului.

“În cazul anticipatelor, Ghimpu ar putea să nu-i propună în listă, dar dacă i-ar propune, nu-i exclus că nu ar trece, fiindcă perspectivele PL sînt dubioase pentru următorul parlament. Oamenii aceștia, fiind slabi și trădători, au de gînd să se orienteze spre Filat, că acesta are șanse să mai obțină vreo 10 mandate”, susține Ostalep.

Fostul viceministru nu exclude că scindările din PL au avut loc cu implicarea liderului PLDM, Vlad Filat. “Filat, la timpul lui, s-a jucat cu AMN și din ea nu a rămas absolut nimic. Probabil, a hotărît să aplice aceeași metodică și în cazul PL, avînd în vedere că din spusele lui Mihai Ghimpu reiese că cei excluși din partid sînt oameni foarte slabi, cu care poți lucra ușor”, a spus Ostalep.

Deși nu exclude că noul guvern ar putea fi format, Ostalep este sceptic în legătură cu viitorul acestuia, deoarece, actualmente, în Parlament nu există o majoritate parlamentară ca să-l susțină.

„Ei, azi, vor vota, mîine nu vor vota. Ce, asta-i guvernare? Dacă ea se ține pe ațișoare. Filat acuza pe alții că este păpușar, dar văd că cu asta se ocupă el mai mult. Filat vrea să-și perpetueze aflarea în funcția de prim-ministru, pentru că el vrea să meargă în alegeri anticipate de pe poziții administrative ca prim-ministru, dar nu ca om dat afară”, a spus Ostalep.

Șapte deputați din PL și alte persoane de răspundere au anunțat că vor reformarea partidului și convocarea Consiliului Republican al PL pentru a alege un alt președinte.
În scurt timp, cinci dintre aceștia au fost excluși din PL, iar liderul PL, Mihai Ghimpu, i-a acuzat de trădare.

Sursa: NOI.MD

Preşedintele va desemna candidatul la sfântu-aşteaptă

Deşi politica de la noi pare un domeniu total imprevizibil, de câteva săptămâni viaţa politică se desfăşoară după un calapod prestabilit şi bine pus la punct: Reprezentanţii partidelor negociază, la vedere, principii, valori, criterii şi alte bunuri imateriale.

Capii partidelor tot negociază, dar mai la întuneric, valori mai materiale şi mai palpabile. Şi par să nu se prea înţeleagă la preţ. Pe faţă, liderii fac declaraţii în care se desfiinţează reciproc şi par să excludă orice posibilitate de soluţionare a crizei (numai dacă alegerile anticipate nu sunt tocmai soluţia avută în vedere). În acelaşi timp, preşedintele Timofti poartă discuţii ba cu reprezentanţii partidelor, ba cu liderii, ba cu toţi laolaltă. După fiecare rundă de consultări, şeful statului ne spune că iată-iată va numi candidatul la funcţia de premier şi chiar anunţă, aproape ultimativ, data când va face acest lucru.

Însă după nişte declaraţii de un curaj, am zice, aproape inconştient, preşedintele bate în retragere şi le mai dă politicienilor timp de negocieri. Promisiunea de a veni cu candidatul până la sfârşitul lunii martie a fost dată uşor uitării. După alte consultări cu reprezentanţii fracţiunilor parlamentare ale PL, PD şi PLDM, dar şi cu liderii acestor formaţiuni, a mai dat un termen exact pentru desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru – 5 aprilie. Cutezanţa preşedintelui i-a nemulţumit pe unii şefi de partide care i-au dat de înţeles că ei şi nu Timofti vor decide când să se facă numirea. Pentru că l-au instalat în funcţia de preşedinte cu condiţia să facă ce-i vor spune ei, nu ce vrea el.

Prinşi cu negocierile neterminate, cu treburile nearanjate, aceştia au mai cerut timp de gândire. Marian Lupu a decretat de la înălţimea staturii sale politice că partidele trebuie lăsate să discute, până la un final victorios sau nu prea. Liberalii s-au mirat şi ei de atâta grabă, pentru că, Doamne fereşte, ar putea rămâne lucruri nerezolvate (de parcă aceste lucruri „rezolvate” ar conta în cazul în care nu se va ajunge la o înţelegere în privinţa premierului). Şi doar liberal-democraţii s-au arătat mulţumiţi de mesajul prezidenţial şi dispuşi să se grăbească.

În scurt timp însă, nici preşedintele Timofti nu a mai fost sigur că este bine să facă ceea ce şi-a pus în gând şi a precizat conciliant că termenul de 5 aprilie pentru desemnarea viitorului prim-ministru nu este unul de care ar trebui să se ţină neapărat, deoarece „nu este prevăzut de Constituţie, de lege”. Preşedintele a menţionat că vrea să mai audă o dată argumentele reprezentanţilor fracţiunilor şi să se convingă de faptul că aceştia nu şi-au schimbat poziţiile: „Voi lua în calcul poziţia fiecărui subiect implicat în proces şi voi lua o decizie atunci când voi fi pregătit definitiv”.

Dar după o nouă rundă de consultări cu liderii partidelor din fosta coaliţie de guvernământ, şeful statului pare şi mai puţin „pregătit” să ia o decizie.

Democraţii au schimbat uşor macazul şi au afirmat că nu vor vota niciun candidat la funcţia de premier până când nu se va contura o „majoritate stabilă” în Parlament. Şi la o adică, numele nici nu contează, măcar fie şi Filat. Contează să vină cu un cabinet pe cinste, pentru că, a spus Marian Lupu, „nu dorim un Executiv care să promoveze interesele personale. Noi nu avem nevoie de un Guvern doar pentru a ne păstra fotoliile de deputaţi”.

Doar că şeful democraţilor ştie exact că nu are de unde să se ia această majoritate stabilă. De undeva, de pe „malul râpei”, unde s-au oprit negocierile, Mihai Ghimpu declara că Vladimir Filat nu are nicio şansă să fie votat de liberali, pentru că „nu poate fi prim-ministru un om care a trădat poporul”. Pe Ghimpu nu pare să-l intereseze nici majoritatea parlamentară, nici viitorul guvern, el are nevoie de o sigură certitudine - că pe eventualul candidat nu-l va chema Vladimir Filat.

Între timp, talentatul jurist pare să mai fi găsit o chichiţă legislativă prin care să tragă de timp: “Conform Constituţiei, preşedintele trebuie să numească un alt premier, unul interimar, nu pe Filat. Tot ce a semnat până acum Vlad Filat este ilegal”, a declarat Ghimpu după întâlnirea cu preşedintele Timofti. Ceea ce înseamnă că nu este exclusă şi o sesizare către Curtea Constituţională.

O altă declaraţie a liberalului ar fi demnă însă de tot interesul. “Alegerile au fost declanşate de către Filat, şi nu de Ghimpu”, a spus el. Prin urmare, Ghimpu consideră alegerile anticipate ca şi declanşate deja. Ce-i drept, el a mai adăugat că acestea ar putea fi evitate, însă totul depinde de şeful statului şi de PLDM. Dar astea sunt doar vorbe. Şeful liberalilor este perceput de mult drept unealtă docilă şi portavoce a democraţilor. Şi atunci am putea bănui că este vorba de o acţiune concertată a celor două formaţiuni şi că, la moment, acestea ar agrea, mai degrabă, ideea anticipatelor.

Aproape ameninţător, Mihai Ghimpu a declarat că preşedintele ţării trebuie să-şi asume responsabilitatea, dacă va propune candidaţi care nu vor avea susţinerea majorităţii parlamentare.

Impresionat de aceste declaraţii sau din alte motive, preşedintele Timofti a renunţat la termenul de 5 aprilie şi a refuzat să mai dea vreun alt termen concret. Mai mult decât atât, el a precizat că nici Legea Supremă nu are în vedere termeni concreţi, ci doar termeni rezonabili. Ceea ce înseamnă că tratativele şi consultările ar putea dura şi o lună, şi două, şi chiar mai mult.

Cât poate dura însă „termenul rezonabil”, în accepţia politicienilor de la noi? De la mult, la foarte mult. Termenul rezonabil de alegere a şefului statului a ţinut cam doi ani. Prin urmare, preşedintele Timofti pare să fi îmbrăţişat şi el ideea perpetuării acestei situaţii până la sfântu-aşteaptă.

Şi doar liberal-democraţii par să-l înţeleagă cel mai bine pe şeful statului care „s-a arătat îngrijorat de faptul că până acum nu a fost identificat un candidat la funcţia de prim-ministru, care ar avea susţinerea majorităţii parlamentare”. Însă ce majoritate o fi având în vedere şeful fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ, dacă Lupu afirmă că nu există nicio majoritate?

Totodată, deputatul a reiterat că Vladimir Filat rămâne singurul candidat al liberal-democraţilor la funcţia de premier, pentru că „are toate capacităţile necesare pentru a conduce o echipă guvernamentală”.

Totuşi, în toată această incertitudine, pare să existe şi o rază de speranţă, care vine tot de la Marian Lupu. Acesta a opinat că negocierile între cele trei partide ar trebui să se încheie săptămâna viitoare. „Până atunci trebuie să avem o claritate”, a declarat el. Iar „claritate” ar putea însemna orice.

Ioana FLOREA

Sursa: flux.md

Organizațiile de tineret protestează împotriva proiectului de lege propus de liberali

Foto : meta.ua

Organizațiile de tineret "Ileri", "Voievod", "Scutul moldovenesc", "Guvernul Tineretului al Republicii Moldova" și "Guvernul Tinerilor din Găgăuzia" au emis un comunicat de presă în care au supus criticilor severe proiectul de lege înaintat de Partidul Liberal cu privire la politicile lingvistice în Republica Moldova, care interzice învățămîntul în limba rusă.

Potrivit președintelui mișcării de tineret "Ileri", Nina Dimoglo, proiectul de lege potrivit căruia limbile oficiale în Găgăuzia ar trebui să fie găgăuză și română putea fi propus doar de oameni care nu știu nimic despre Găgăuzia. "Găgăuzia este singura regiune din Republica Moldova, populată compact de aproximativ 15 naționalități. Ceea ce doresc liberalii este o utopie, pentru că în limba găgăuză vorbesc nu mai mult de jumătate din populație, iar în cea moldovenească – de trei ori mai puțin. Găgăuzia nu este gata pentru asta. Și atare măsuri noi le calificăm drept discreditare și propagandă murdară", a spus Dimoglo.

Liderul Guvernului Tinerilor Găgăuziei, Iaroslav Bulgaru, a declarat că inițiativa contravine legislației internaționale și republicane. "Ea seamănă cu un PR ieftin și cu o încercare de a cîștiga bonusuri în fața ipocriților din statul vecin – România", a spus Bulgaru.

"Astăzi, situația economică și politică în Republica Moldova este extrem de instabilă și, cu siguranță, nu este timpul potrivit pentru a aborda problema limbii. De asemenea, nu este clar de ce a apărut necesitatea urgentă de a exclude din comunicare limba rusă. Ștefan cel Mare și Dimitrie Cantemir au posedat bine această limbă și acest lucru a avut doar o influență pozitivă asupra dezvoltării regiunii. Doar cunoașterea limbilor străine este cel mai important factor în dezvoltarea diplomației și a societății în general și cu cît mai multe limbi vom cunoaște, cu atît mai înalt va fi nivelul nostru de dezvoltare", a declarat președintele Mișcării de Tineret ”Voievod”, Nicolae Pascaru.

Pe 26 martie, Partidul Liberal a înregistrat în Parlament un proiect de lege cu privire la politicile lingvistice în Republica Moldova, care prevede recunoașterea limbii române drept limba oficială a Republicii Moldova, desființarea statutului limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică și privează minoritățile etnice din Moldova de dreptul la învățămînt în limba lor maternă.

Anterior, dezacordul față de proiectul cu privire la politicile lingvistice în Republica Moldova și l-a exprimat Congresul Civic.

Sursa: NOI.MD 
Autor: Pascaru Olga