Deşi politica de la noi pare un domeniu total imprevizibil, de câteva săptămâni viaţa politică se desfăşoară după un calapod prestabilit şi bine pus la punct: Reprezentanţii partidelor negociază, la vedere, principii, valori, criterii şi alte bunuri imateriale.
Capii partidelor tot negociază, dar mai la întuneric, valori mai materiale şi mai palpabile. Şi par să nu se prea înţeleagă la preţ. Pe faţă, liderii fac declaraţii în care se desfiinţează reciproc şi par să excludă orice posibilitate de soluţionare a crizei (numai dacă alegerile anticipate nu sunt tocmai soluţia avută în vedere). În acelaşi timp, preşedintele Timofti poartă discuţii ba cu reprezentanţii partidelor, ba cu liderii, ba cu toţi laolaltă. După fiecare rundă de consultări, şeful statului ne spune că iată-iată va numi candidatul la funcţia de premier şi chiar anunţă, aproape ultimativ, data când va face acest lucru.
Însă după nişte declaraţii de un curaj, am zice, aproape inconştient, preşedintele bate în retragere şi le mai dă politicienilor timp de negocieri. Promisiunea de a veni cu candidatul până la sfârşitul lunii martie a fost dată uşor uitării. După alte consultări cu reprezentanţii fracţiunilor parlamentare ale PL, PD şi PLDM, dar şi cu liderii acestor formaţiuni, a mai dat un termen exact pentru desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru – 5 aprilie. Cutezanţa preşedintelui i-a nemulţumit pe unii şefi de partide care i-au dat de înţeles că ei şi nu Timofti vor decide când să se facă numirea. Pentru că l-au instalat în funcţia de preşedinte cu condiţia să facă ce-i vor spune ei, nu ce vrea el.
Prinşi cu negocierile neterminate, cu treburile nearanjate, aceştia au mai cerut timp de gândire. Marian Lupu a decretat de la înălţimea staturii sale politice că partidele trebuie lăsate să discute, până la un final victorios sau nu prea. Liberalii s-au mirat şi ei de atâta grabă, pentru că, Doamne fereşte, ar putea rămâne lucruri nerezolvate (de parcă aceste lucruri „rezolvate” ar conta în cazul în care nu se va ajunge la o înţelegere în privinţa premierului). Şi doar liberal-democraţii s-au arătat mulţumiţi de mesajul prezidenţial şi dispuşi să se grăbească.
În scurt timp însă, nici preşedintele Timofti nu a mai fost sigur că este bine să facă ceea ce şi-a pus în gând şi a precizat conciliant că termenul de 5 aprilie pentru desemnarea viitorului prim-ministru nu este unul de care ar trebui să se ţină neapărat, deoarece „nu este prevăzut de Constituţie, de lege”. Preşedintele a menţionat că vrea să mai audă o dată argumentele reprezentanţilor fracţiunilor şi să se convingă de faptul că aceştia nu şi-au schimbat poziţiile: „Voi lua în calcul poziţia fiecărui subiect implicat în proces şi voi lua o decizie atunci când voi fi pregătit definitiv”.
Dar după o nouă rundă de consultări cu liderii partidelor din fosta coaliţie de guvernământ, şeful statului pare şi mai puţin „pregătit” să ia o decizie.
Democraţii au schimbat uşor macazul şi au afirmat că nu vor vota niciun candidat la funcţia de premier până când nu se va contura o „majoritate stabilă” în Parlament. Şi la o adică, numele nici nu contează, măcar fie şi Filat. Contează să vină cu un cabinet pe cinste, pentru că, a spus Marian Lupu, „nu dorim un Executiv care să promoveze interesele personale. Noi nu avem nevoie de un Guvern doar pentru a ne păstra fotoliile de deputaţi”.
Doar că şeful democraţilor ştie exact că nu are de unde să se ia această majoritate stabilă. De undeva, de pe „malul râpei”, unde s-au oprit negocierile, Mihai Ghimpu declara că Vladimir Filat nu are nicio şansă să fie votat de liberali, pentru că „nu poate fi prim-ministru un om care a trădat poporul”. Pe Ghimpu nu pare să-l intereseze nici majoritatea parlamentară, nici viitorul guvern, el are nevoie de o sigură certitudine - că pe eventualul candidat nu-l va chema Vladimir Filat.
Între timp, talentatul jurist pare să mai fi găsit o chichiţă legislativă prin care să tragă de timp: “Conform Constituţiei, preşedintele trebuie să numească un alt premier, unul interimar, nu pe Filat. Tot ce a semnat până acum Vlad Filat este ilegal”, a declarat Ghimpu după întâlnirea cu preşedintele Timofti. Ceea ce înseamnă că nu este exclusă şi o sesizare către Curtea Constituţională.
O altă declaraţie a liberalului ar fi demnă însă de tot interesul. “Alegerile au fost declanşate de către Filat, şi nu de Ghimpu”, a spus el. Prin urmare, Ghimpu consideră alegerile anticipate ca şi declanşate deja. Ce-i drept, el a mai adăugat că acestea ar putea fi evitate, însă totul depinde de şeful statului şi de PLDM. Dar astea sunt doar vorbe. Şeful liberalilor este perceput de mult drept unealtă docilă şi portavoce a democraţilor. Şi atunci am putea bănui că este vorba de o acţiune concertată a celor două formaţiuni şi că, la moment, acestea ar agrea, mai degrabă, ideea anticipatelor.
Aproape ameninţător, Mihai Ghimpu a declarat că preşedintele ţării trebuie să-şi asume responsabilitatea, dacă va propune candidaţi care nu vor avea susţinerea majorităţii parlamentare.
Impresionat de aceste declaraţii sau din alte motive, preşedintele Timofti a renunţat la termenul de 5 aprilie şi a refuzat să mai dea vreun alt termen concret. Mai mult decât atât, el a precizat că nici Legea Supremă nu are în vedere termeni concreţi, ci doar termeni rezonabili. Ceea ce înseamnă că tratativele şi consultările ar putea dura şi o lună, şi două, şi chiar mai mult.
Cât poate dura însă „termenul rezonabil”, în accepţia politicienilor de la noi? De la mult, la foarte mult. Termenul rezonabil de alegere a şefului statului a ţinut cam doi ani. Prin urmare, preşedintele Timofti pare să fi îmbrăţişat şi el ideea perpetuării acestei situaţii până la sfântu-aşteaptă.
Şi doar liberal-democraţii par să-l înţeleagă cel mai bine pe şeful statului care „s-a arătat îngrijorat de faptul că până acum nu a fost identificat un candidat la funcţia de prim-ministru, care ar avea susţinerea majorităţii parlamentare”. Însă ce majoritate o fi având în vedere şeful fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ, dacă Lupu afirmă că nu există nicio majoritate?
Totodată, deputatul a reiterat că Vladimir Filat rămâne singurul candidat al liberal-democraţilor la funcţia de premier, pentru că „are toate capacităţile necesare pentru a conduce o echipă guvernamentală”.
Totuşi, în toată această incertitudine, pare să existe şi o rază de speranţă, care vine tot de la Marian Lupu. Acesta a opinat că negocierile între cele trei partide ar trebui să se încheie săptămâna viitoare. „Până atunci trebuie să avem o claritate”, a declarat el. Iar „claritate” ar putea însemna orice.
Sursa: flux.md
Комментариев нет:
Отправить комментарий