Opinion: Moldova: Should we really accelerate EU integration?

The Democratic Party of Moldova’s ratings are declining rapidly, mainly as a result of the series of scandals exposing the criminal activities of its top members, which were swiftly followed by charges against them.

Fellow party members have raised concerns that the scandal might rub off on the image of the country and create obstacles on the way to a European future. A recent ‘star’ of the November Vilunus Summit, a reportedly exemplary disciple of the European Union among the countries of the Eastern Neighbourhood’ programme, Moldova enjoyed the fruits of a success story that resulted in accelerated rapprochement with the EU.

The endorsement of ‘Association Agreement’ in Vilnus opened the doors to visa liberalization for Moldovan citizens, which is scheduled, according to Commission official Dirk Schubel, for the end of 2014. No less enthusiastic is MEP Tanja Fajon (Socialists, Slovenia), the rapporteur on the European Commission’s proposal for Moldova visa liberalization, confirming that all the necessary requirements are met – the country has well-established institutions, rule of law and freedom of expression.

The realities of political life in Moldova contrast sharply with the picture drawn by the Eurocrats, which resembles more a Hollywood thriller – the leadership of the Democratic party will need to exclude Vladimir Plahotniuc (pictured below), who also carries the name Vlad Ulinich on his Romanian passport.

The powerful oligarch, the country’s richest man and former first deputy speaker of the Moldovan parliament, is wanted by Interpol. Conducting a criminal investigation into fraud related to his multiple identities, Romanian authorities concluded that different names and passports were needed to conceal much more serious crimes: accusations of embezzlement, fraud and murder – stories of alleged assassinations organized by Plahotniuc have been splashed over the Moldovan press.

The scandal has a history – Plahotniuc already had problems with Romanian police a year ago. British judiciary intended to freeze his assets for embezzlement, but this has thus-far not been implemented.

Plahotniuc is not alone in the dock – vice speaker Adrian Candu and deputy Valery Guma have joined him on the politician’s black-list, wanted by the Romanian police for economic crimes, corruption and power abuse. Frequently, the name of Democratic Party leader Marian Lupu, is discussed in the same context, with questions being raised as to his proximity to the oligarch and the level of his involvement.

Moldovan publicist Vasile Nastase is widely quoted as reminding that the Romanian police criminal investigation dossier was launched around a year ago, but that it did not receive proper attention by Moldovan authorities. Plahotniuc is obviously still very powerful, with his monopoly on telecoms, which thus restricts reportage on the scandal.

“The competent structures in Chisinau took no action in applying sanctions against this politician of dubious reputation and swindler , who is hunted by Interpol, a beneficiary of raider attacks on the financial and banking system of the Republic of Moldova, the owner of an illegal monopoly in broadcast, the TVR executive who has seized its national coverage – the one who , as reported by press and officials, has seized the entire judicial system , as well as the prosecutor’s office and the Attorney General, the beneficiary in a Supreme Court ruling , which has resulted in an oligarch being excessively,” lamented Nastase, expressing general public discontent.

The chain of scandals involving the top figures in the Moldovan political elite raises the question of the credibility of the European strategy aiming to integrate Moldova into the EU. The Moldovan electorate is hugely disappointed in the alleged fraud perpetrated by the leading political figures, which reflect in the lowest ratings for the Democratic Party in power.

But it is not only these who are a cause for concern. Why has there been no reaction to this major political scandal in the country by European integrators? Why have the very same people who reported to the EU citizenship the “splendid achievements of the Moldovan political class on the way to the democratization of the country” remained silent? There has thus far been no reaction from the European Commission or Parliament.

Previously the acceleration of the integration of the Moldova’s best friend in the EU – Romania – granting it membership status, created a range of problems that remain unsolved. Should the political will of the eurocrats remain the ultimate compass on the way towards the Union’s construction, or is it perhaps time to learn from the errors of the past?

 

sursa 

Vladimir Plahotniuc încurajează tinerii să vină în politică pentru bunăstarea personală

Oligarhul Vladimir Plahotniuc încurajează tinerii să vină în politică pentru bunăstarea personală, și nu în numele statului. O declarație în acest sens a fost făcută de vicepreședintele Partidului Democrat din Moldova în cadrul unui forum al aripei tinere a PDM.

Antreprenorul a declarat în fața mulțimiii, că ”în PDM, tinerii pot face mult mai multe decât în oricare alt partid. Am promis că vom promova în partid tinerii şi ne ţinem de cuvânt! Tinerii trebuie să participe mai activ, în număr mai mare, la deciziile care se iau în politica la nivel naţional, trebuie să fie mai motivaţi în a-şi susţine iniţiativele, dacă doresc să reuşească în politică şi nu numai”.

Potrivit lui Plahotniuc, drept un exemplu al promovării tinerilor este cel a lui Victor Zubcu, preşedintele Organizaţiei de Tineret a PD, care a fost propus pentru funcţia de viceministru al Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor.

La eveniment, alături de Plahotniuc au fost prezenți vicespeakerul Parlamentului, Adrian Candu, ministru al Culturii, Monica Babiuc și deputatul transfug, Sergiu Sîrbu.

• MOLDNEWS

Credința în vizorul bigoților de la guvernare

Autoritățile țării au declarat război Bisericii Ortoxe din Moldova. Despre aceasta vorbesc ultimele acțiuni și declarații ale reprezentanților actualei guvernări. Oamenii nu au reușit să-și revină de la declarațiile șocante ale președintelui Timofti, precum că acesta nu agreează vizita la Chișinău a patriarhului Kirill și că vizită este exclusiv una politică, că nu s-au lăsat mult așteptate amenințările deputaților, care doresc impozitarea veniturilor bisericii. 

Acum comportamentul slujitorilor bisericii nu va fi în vizorul Celui de Sus, ci va fi monitorizat de către autoritățile moldovenești, în persoana liderului fracțiunii parlamentare a PLDM, Valeriu Streleț și a vicepreședintelui Parlamentului, Adrian Candu (care la fel este un adept devotat și ”mîna dreaptă” a principalului păpușar din Moldova, Vladimir Plahotniuc). 

Faptul, că politicienii moldoveni nu au nimic sfînt, o demonstrează politica de genocid a propriului popor promovată de ei și faptul că aceștia, ca niște ”cîini la legătoare” s-au aruncat asupra Bisericii Ortodoxe, atunci cînd au aflat că riscă să fie excomunicați de Biserică. 

Valeriu Streleț a încercat să ajungă la o înțelegre cu ierarhii moldoveni, pentru ca să-i fie permisă prezența la slujbele religioase, însă nu i-a reușit. Adrian Candu a recurs la declarații decisive, menționînd că acum fiecare slujitor al bisericii ”comportamentul căruia nu corespunde canoanelor bisericești, va fi tras la răspundere de către stat”. Deasemenea, Candu recomandă Bisericii să fie mai retrasă în acțiuni și declarații. ” Biserica este o instituţie care ar trebui să se gândească la dezvoltarea statului. Vom fi atenţi cum se comportă unii reprezentanţi ai Bisericii, care manipulează și dezinformează opinia publică referitor la Legea cu privire la egalitatea de șanse”. 

Se pare că nivelul megalomaniei alui Candu și a șefului său de partid Plahotniuc, a bătut orice record, astfel încît ei mai bine decît Dumnezeu știu care trebuie să fie comportamentul Bisericii și ce trebuie să vorbească preoții. Acum antihriștii aflați la putere manifestă interes față de veniturile bisericii, astfel, încît au decis și aici ”cîștige” un ban. Acum, chiar și donațiile benevole ale credincioșilor vor fi o ispită pentru ei, la care cu siguranță nu vor renunța. 

Orice speranță a poporului moldovenesc la un viitor mai bun a fost spulberată de actuala guvernare, oamenii au rămas față în față cu propriile probleme, statul a fost jefuit - iar acum acești guvrnanți încearcă să priveze oamenii de tot ce le-a mai rămas - credința. Ei deja încearcă să ajungă în sufletele oamenilor, în dorința de a sugruma proporiul popor și de al priva de tradițiile seculare. Cum oare nu înțeleg acești bigoți ai puterii, că poporul Moldovei nu poate fi lipsit de înțelepciunea pe care o are, care nu o dată l-a salvat din cele mai dificile și complicate situații. 

Plahotniuc și-a recăpătat pozițiile grație lui Leancă

Potrivit unor informații vehiculate, problema legalității proiectelor de lege votate după 5 martie, a fost ridicată în repetate rînduri. Însă nu se spune o vorbă cînd și unde a fost ridicată această problemă. Chiar și în aceste condiții, noul șef al Guvernului s-a preocupat de această chestiune, astfel încît, în timpul apropiat, subalternii lui Leancă vor vota repetat proiectele de lege adoptate, după ce Parlamentul a acordat vot de neîncredere guvernului precedent. 

Istoria se repetă...Se pare că noul cabinet de miniștri face totul așa cum trebuie. Însă dacă săpăm mai adînc, înțelegem, că teatrul de păpuși continuă. Reexaminarea proiectelor de lege și revotarea acestora va fi efectuată de către coaliția actuală de guvernare, unde monopolul aparține democraților lui Vladimir Plahotniuc. 

Nişte versuri dintr-o poezie de Maiakovscki spun că ”Dacă stelele sunt aprinse, înseamnă că cineva are nevoie de ele”. Așa se întîmplă și în ”piesa interminabilă despre criza politică din Moldova”. Pe de o parte, personajele au fost înlocuite, iar subiectul rămîne același. Persoane noi au ocupat funcții înalte în stat, însă situația promite să rămînă aceeași. Ani la rînd, situația politică din țară rămîne instabilă. Apare o întrebare logică: cine are nevoie de toate aceastea?!

Sunt mai multe persoane interesate de această situație. Și oligarhii moldoveni, care planifică să obțină miliarde de pe urma vînzării țării, și România, rămasă blocată în perioada de colonizare a pămînturilor și care visează cu ajutorul Moldovei să-și majoreze teritoriul. Să nu uităm și de Bruxelles, care încearcă să utilizeze teritoriul țării, drept un poligon pentru spălarea banilor, furați din caznaua UE. 

Dacă țara este distrusă, înseamnă că acest proces este în interesul cuiva. Și cît de mult, cetățeanul moldovean nu va încerca să se convingă pe el însuși, că următorul va fi mai bun decît cel precedent - o minune nu se va întîmpla. Instabilitatea politică din țară va continua, pînă cînd la guvernare se vor afla persoane, gata să vîndă țara noastră Europei.

Vladimir Plahotniuc și-ar putea recăpata toate preferințele politice pierdute

Vladimir Plahotniuc și-ar putea recăpata toate preferințele politice pierdute. Potrivit declarației vicepreședintelui PLDM și prim-ministrului Iurie Leancă, deputații vor revota toate poriectele de lege adoptate după 5 martie, cînd a fost demis Guvernul condus de Vladimir Filat.

”Sunt proiecte, care au fost votate după 5 martie și se pune problema legalității lor. Am găsit o soluție, pentru ca aceste întrebări să nu mai apară”, a spus Igor Corman.

Iurie Leancă a confirmat, că datorită faptului că problema legalității acestor legi a fost ridicată în mod repetat, s-a decis ca aceste proiecte legislative să fie votate repetat. Astfel, anularea sistemului electoral mixt, dreptul la vot în baza pașapoartelor sovietice și alte proiecte, care anterior au fost catalogate de PLDM drept concesii pentru susținerea Guvernului Filat, vor fi revotate în condițiile creării coaliției de guvernare, unde forța dominantă este reprezentată de democrații lui Vladimir Plahotniuc.

• MOLDNEWS

Un nou atac raider asupra sistemului bancar sau totuşi o confuzie?

La începutul acestei săptămâni, Consiliul Băncii Comerciale „Moldova-Agroindbank” (MAIB) a emis un comunicat în care a atenţionat opinia publică asupra faptului că banca a devenit ţinta unor noi atacuri ostile, cerând implicarea organelor de resort în soluţionarea problemei. În opinia conducerii MAIB, revenirea situaţiei în albia legalităţii depinde acum de voinţa şi corectitudinea Băncii Naţionale a Moldovei, precum şi a Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, a organelor responsabile de contracararea spălării banilor şi a altor autorităţi ale statului.

Consiliul de administraţie al băncii afirmă că, începând cu luna februarie 2013, „banca, organele de conducere ale acesteia, precum şi acţionarii băncii, au devenit ţinta unor noi acţiuni frauduloase din partea unui grup de persoane care acţionează concertat, fiind susţinut de unele persoane cu funcţii de răspundere din organele de stat (administrative şi judiciare), precum şi de către Registratorul independent „Registru-Corect”.

Un atac mai dur decât cele anterioare

Potrivit comunicatului, acţiunile în cauză sunt o continuare a încercărilor anterioare de realizare a schemei ilegale şi deosebit de periculoase lansate în adresa „Moldova-Agroindbank” şi a acţionarilor ei în vara anului 2011, apoi şi în anul 2012. Cele actuale depăşesc însă prin amploarea şi impactul lor atacurile de tip raider de atunci.

„Operaţiunile suspecte cu pachete considerabile de acţiuni ale BC „Moldova Agroindbank” SA au fost efectuate prin intermediul şi în cârdăşie cu Registratorul independent „Registru-Corect”, care a favorizat transferurile ilegale de acţiuni emise de bancă. Originea necunoscută a banilor cu care au fost dobândite acţiunile băncii lasă loc de îndoieli vizavi de caracterul legal al provenienţei acestora şi creează suspiciuni justificate în acest sens”, se mai precizează în comunicat.

Consiliul de administraţie al instituţiei bancare avertizează că, prin amploarea şi caracterul lor odios, aceste acţiuni frauduloase sunt în măsură „de a submina stabilitatea financiară a băncii, iar prin precedentul deosebit de primejdios pe care îl creează – stabilitatea financiară şi economică a ţării. Schimbarea esenţială a componenţei acţionariatului băncii, precum şi a organelor de conducere ale ei fără acordul prealabil al instituţiilor financiare internaţionale – creditori ai băncii – va fi considerată de către acestea drept cazuri de default cu drept de retragere înainte de termen a resurselor financiare împrumutate”.

Conducerea băncii acuză autorităţile responsabile ale statului de faptul că ar fi reacţionat „anemic” la avertismentele sale anterioare: „BC „Moldova Agroindbank” SA a sesizat toate organele de resort din Republica Moldova despre faptele de sustragere ilegală de la acţionarii băncii a acţiunilor emise de ea şi a solicitat întreprinderea măsurilor de rigoare pentru curmarea sustragerii acestora. Ne exprimăm îngrijorarea profundă în legătură cu acţiunile anemice ale organelor de resort ale statului.

Conştientizând gravitatea situaţiei, în scopul diminuării consecinţelor negative pentru bancă, acţionarii ei, întregul sistem bancar şi chiar economic al ţării, Consiliul BC “Moldova-Agroindbank” SA atrage atenţia autorităţilor statului, întregii opinii publice asupra pericolului creat pentru bancă, creditorii şi deponenţii ei”.

O problemă mai veche, agravată recent?

Pe de altă parte, ziarul „Adevărul” scrie că săptămâna trecută, reprezentanţii băncii, fiind solicitaţi de publicaţia respectivă, au refuzat să comenteze tranzacţiile suspecte în urma cărora circa 26% din acţiunile „Moldova-Agroindbank” au ajuns în proprietatea unor companii controlate de oameni necunoscuţi.

„În calitate de regulator şi supraveghetor al sistemului bancar din Republica Moldova, Banca Naţională a Moldovei are obligaţiunea să aplice prevederile alineatului (2) al art.15 din Legea instituţiilor financiare, şi anume: să suspende pentru acţionarii nou-veniţi exerciţiul dreptului de vot, al dreptului de convocare şi desfăşurare a Adunării Generale a Acţionarilor, al dreptului de a introduce chestiuni în ordinea de zi, al dreptului de a propune candidaţi pentru membrii Consiliului băncii, ai Organului Executiv şi ai Comisiei de Cenzori, al dreptului de a primi dividende. De voinţa şi corectitudinea acţiunilor Băncii Naţionale a Moldovei, precum şi a Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, organelor responsabile de contracararea spălării banilor, altor autorităţi ale statului, va depinde, decisiv, revenirea situaţiei legale în structura acţionariatului BC „Moldova-Agroindbank” SA, fapt care va asigura funcţionarea stabilă a băncii şi a sistemului bancar în întregime”, se subliniază în încheierea comunicatului MAIB.

Imediat după apariţia comunicatului a fost convocat Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară. După şedinţa acestuia, guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a declarat pentru presă că situaţia s-a agravat săptămâna trecută, fiind vorba despre dobândirea unui pachet semnificativ la MAIB de către un grup de persoane care ar putea să acţioneze concertat. „Există indicii că 30% din acţiunile băncii ar putea fi controlate de un grup de persoane necunoscute“, a specificat guvernatorul.

Inactivitate sau complicitate?

Atât BNM, cât şi CNPF au venit ulterior cu comunicate în care şi-au precizat poziţiile în legătură cu atacul semnalat de MAIB. „CNPF a solicitat de la „Registru-Corect” documentele aferente transferurilor de valori mobiliare indicate în petiţia băncii. Ca răspuns registratorul a informat despre ridicarea documentelor de către organele de urmărire penală ale Ministerului Afacerilor Interne”, se spune în comunicatul Comisiei.

De asemenea, Comisia Naţională a Pieţei Financiare menţionează că, în urma monitorizării operaţiunilor efectuate în perioada 14.05.2013-18.05.2013 „s-a constatat că în cadrul acestora au fost tranzacţionate şi acţiunile care în anul 2011 au constituit obiect al litigiilor de judecată, deţinute în MAIB de investitorii din Slovenia şi Olanda, care şi-au confirmat acordul asupra înstrăinării acţiunilor deţinute”.

Banca Naţională a Moldovei a venit cu detalii privind tranzacţiile din ultima perioadă cu acţiunile„Moldova-Agroindbank”. Într-un comunicat al BNM se precizează că, în perioada 15-18 martie 2013, au fost efectuate aproximativ 23 de tranzacţii de proporţii mici cu acţiunile băncii în mărime de cca. 1,66 la sută din capitalul social, care prezintă unele suspiciuni cu privire la legalitatea acestora.

De asemenea, pe 10 şi 24 aprilie 2013, au fost tranzacţionate acţiunile a doi acţionari, care deţineau câte 4,99 la sută din capitalul social al băncii.

În perioada 14-18 mai 2013, au fost tranzacţionate acţiunile deţinute de trei acţionari din Slovenia şi unu din Olanda cu o cotă totală de participare în capitalul social al băncii de 18,20 la sută.

BNM menţionează că acţiunile respective au fost transferate către 7 companii înregistrate în Marea Britanie, Cipru şi Letonia, fiecare companie deţinând cota de participare sub 5 la sută, care nu necesită obţinerea permisiunii prealabile din partea Băncii Naţionale.

„BNM examinează în prezent informaţia disponibilă cu referire la tranzacţiile respective şi a solicitat de la organele abilitate orice probă disponibilă care ar indica existenţa unei activităţi concertate a noilor acţionari”, se mai spune în comunicatul instituţiei. Iar în cazul în care vor fi acumulate probe care să indice achiziţionarea unei cote substanţiale în capitalul BC „Moldova-Agroindbank” SA fără permisiunea BNM, aceasta ar urma să informeze acţionarii şi banca despre suspendarea drepturilor respectivilor acţionari”, se mai arată în comunicatul BNM.

Pe de altă parte, Ministerul Finanţelor vrea să vină cu o iniţiativă legislativă şi să elimine cota de participare sub 5 la sută, care nu necesită aprobarea prealabilă a Băncii Naţionale, pentru ca BNM să poată institui un control mai strict asupra pachetelor de acţiuni ale băncilor, indiferent de mărimea acestora.

„Legea a fost modificată pe parcursul anului 2013. În proiectul iniţial, noi am propus ca pragul să fie coborât până la 3 la sută, dar Banca Naţională a insistat să fie de 5 la sută. În proiect vom propune ca pragul să fie eliminat, iar pachetele de acţiuni ale băncilor, mari sau mici, să fie supuse unui control riguros. Să vedem cine este beneficiar final, cine stă în spatele acestor acţiuni”, a specificat ministrul interimar al Finanţelor, Veaceslav Negruţa.

Chiar dacă unii oficiali afirmă că situaţia de la „Moldova-Agroindbank” s-a înrăutăţit pe parcursul ultimii săptămâni, ziarulnational.md scrie că preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a atenţionat conducerea ţării noastre cu privire la un nou atac raider împotriva MAIB încă în data de 18 aprilie 2013.

Oficiali europeni, iarăşi în alertă

Într-o scrisoare adresată lui Nicolae Timofti, Marian Lupu, Vladimir Filat şi lui Dorin Drăguţanu, şeful BERD preciza că a fost informată că au avut loc tranzacţii suspicioase cu acţiuni MAIB, la fel ca în cazul atacurilor raider din vara anului 2011: „Vă solicităm respectuos să examinaţi urgent această situaţie şi să vă asiguraţi că se utilizează toate pârghiile legale pentru a suspenda tranzacţiile care au loc şi a anula efectul lor dacă acestea sunt ilicite”.

În scrisoarea expediată autorităţilor Republicii Moldova acum mai bine de o lună, şeful BERD anunţa că membrii Consiliului Director intenţionează să facă noi investiţii în MAIB, cerând, în schimb, acţiuni decisive pentru protejarea instituţiei financiare de atacuri frauduloase.

Ex-premierul Vladimir Filat pune situaţia de la MAIB pe seama instabilităţii politice din ţară. “O astfel de situaţie este nu doar la MAIB. Din momentul în care s-a instaurat această criză politică în Republica Moldova, avem situaţii complicate şi în alte cazuri. Ceea ce ţine de MAIB a fost o situaţie analizată de instituţiile statului de mai mult timp. Din păcate, au fost examinate, dar au fost mai puţine decizii”, a declarat el.

„Moldova-Agroindbank” a mai fost ţinta unui atac raider în vara anului 2011, când compania Merchant Outpost Company a încercat să deposedeze cinci investitori din Olanda şi Slovenia de pachetul de 27,5% din acţiuni deţinute la MAIB, printr-o decizie a Judecătoriei de la Căuşeni. Importanţi oficiali europeni şi-au exprimat atunci îngrijorarea şi au intervenit pentru soluţionarea situaţiei. Curtea Supremă de Justiţie a anulat atunci decizia Judecătoriei de la Căuşeni, iar Guvernul a intervenit în legislaţia care reglementează activitatea bancară, stabilind că schimbarea acţionarilor trebuie să fie avizată obligatoriu şi de Banca Naţională a Moldovei. Premierul de atunci, Vladimir Filat, sugera că Vladimir Plahotniuc ar fi implicat în acele atacuri şi i-a cerut Procuraturii Generale să elucideze situaţia. Dar în scurt timp, acesta şi-a temperat elanul.

În noiembrie 2012, Filat declara iarăşi că „Moldova-Agroindbank” este ţinta unui nou atac raider, de data aceasta prin intermediul unor instanţe de judecată din Ucraina, în joc fiind 28 la sută din acţiunile băncii.

Autorităţile promit să facă lumină şi să ia măsurile de rigoare pe parcursul săptămânii viitoare. Şi, probabil, se vor ţine de cuvânt, chiar dacă ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, afirmă că e o confuzie la mijloc şi nu este sigur că ar fi vorba de un atac raider la „Moldova-Agroindbank”. „Cineva zice că este atac raider, altcineva – că sunt nişte tranzacţii mai puţin transparente, dar nu seamănă a atac raider. Acum Banca Naţională verifică”, a precizat Lazăr.

Indiferent de faptul dacă este vorba de un atac al unui grup concertat sau nu, anumite reacţii şi acţiuni vor urma, ca şi în 2011, pentru că este vorba de investitori străini, pentru care au pus un cuvânt înalţi demnitari europeni. Iar opiniile şi demersurile acestora nu pot fi neglijate. Acest paliativ însă nu va ajuta cu nimic sistemul bancar în întregime, nu va înlătura problemele similare cu care se confruntă şi alte instituţii bancare. Pentru aceasta fiind nevoie, în primul rând, de o reformă profundă a întregului sistem judiciar, pe care s-a angajat, cu surle şi trâmbiţe, să o realizeze guvernarea falimentară.

Ioana FLOREA

Sursa

O ţară de interimat, cu un preşedinte de zero procente

Deja de o săptămână, Curtea Constituţională îi dă zor cu examinarea sesizărilor privind demiterile, abrogările, anulările şi alte minuni legislative care s-au produs în ultima perioadă. Pachetul de legi votate, apoi revotate, apoi contestate, în funcţie de conjunctură, interese, aranjamente, au generat zilele acestea o mulţime de declaraţii şi comentarii care, practic, au bulversat principalele instituţii ale statului, plasându-le sub semnul incertitudinii şi neîncrederii.

Niciodată până acum, Curtea Constituţională nu a fost atacată atât de dur, iar deciziile acesteia nu au fost comentate şi contestate atât de virulent, inclusiv de către înalţi demnitari de stat. Scopul acestor atacuri fiind justificarea unei „reforme” a CC, adică dizolvarea Curţii şi substituirea actualilor judecători. Evident, tot în goană mare, tot la mica înţelegere, fără consultări, fără un consens larg, fără a ţine cont de prevederile constituţionale ori de recomandările organismelor europene, cum ar fi Comisia de la Veneţia, de exemplu. Ne întrebăm însă ce va schimba o astfel de reformă? Cu cine vor fi înlocuiţi magistraţii care „au pierdut încrederea”? Cu alţii care se vor bucura de încrederea nemulţumiţilor de astăzi?

Justiţia legată la ochi şi politicienii legaţi la cap

Din pachetul de legi votat în galop de comunişti şi liberal-democraţi pe data de 3 mai şi contestat ulterior la Înalta Curte de deputaţi liberali şi neafiliaţi, două au fost declarate neconstituţionale: extinderea atribuţiilor premierului interimar, ceea ce a atras după sine repunerea în funcţie a miniştrilor liberali demişi de Iurie Leancă şi Hotărârea Legislativului privind demiterea procurorului general. Curtea a decis că demiterea lui Marian Lupu din funcţia de spicher şi instituirea interimatului funcţiei de preşedinte al Parlamentului a fost constituţională. Iar sesizările privind abrogarea sistemului electoral mixt şi verificarea constituţionalităţii hotărârii Legislativului privind trecerea Centrului Naţional Anticorupţie în subordinea Guvernului, urmând ca şeful acestei instituţii să fie numit prin decret prezidenţial, la propunerea prim-ministrului, au fost respinse.

Amintim că anul trecut, fosta majoritate parlamentară a votat pentru trecerea CNA în subordinea Legislativului şi alegerea directorului general al Centrului de către Parlament, în urma concursului organizat de Comisia juridică, numiri şi imunităţi. Schimbarea făcea parte din strategia de reformare a instituţiei, elaborată cu sprijinul experţilor europeni.

Nu discutăm acum dacă este sau nu Curtea politizată, dacă manifestă sau nu obedienţă faţă de anumiţi actori politici. Problema este, mai degrabă, a politicienilor, care, în goana după funcţii, foloase şi interese, încurcaţi în înţelegeri şi aranjamente, ghidaţi de setea de răzbunare şi revanşare, calcă în picioare legislaţia, adoptă decizii contradictorii, votează legi neconstituţionale, abrogă legi votate anterior, aduc totul până la absurd, apoi se arată scandalizaţi de faptul că Înalta Curte le indică asupra neconstituţionalităţii acestor decizii. Oare nu politicienii care votează legi, demit, subordonează, dau şi iau împuterniciri, taie şi spânzură, exclusiv din interese politice, din raţiuni personale şi de partid, au pus Curtea în această situaţie ingrată?

Culmea este că aceştia s-au arătat miraţi şi deranjaţi de graba cu care CC a purces la examinarea sesizărilor. La drept vorbind, pe noi ne-a mirat mai mult graba cu care au fost adoptate, apoi abrogate, toate aceste legi.

Pentru cei care au uitat, amintim că fostul spicher Marian Lupu l-a desemnat, în dimineaţa zilei de 18 aprilie, pe Corneliu Gurin în funcţia de procuror general, iar către amiaza aceleiaşi zile Gurin era deja procuror general, ales cu votul PD şi PLDM.

Ne întrebăm, unde le-a fost capul acestor deputaţi „responsabili” atunci când au schimbat, printr-o simplă ridicare de mână, întregul sistem electoral al Republicii Moldova. Fără o expertiză internaţională, fără a iniţia discuţii cu societatea civilă şi cu specialiştii în domeniu, fără a se gândi la consecinţe. Doar pentru că şi acesta a fost un element al înţelegerii care trebuia să-l menţină pe şeful liberal-democraţilor în funcţia de premier.

Câţi experţi, politicieni, analişti au avertizat atunci, în van, că nu este cazul să se grăbească, că respectiva modificare este prematură pentru ţara noastră, pentru că într-o democraţie precară, cu o economie la pământ, cu populaţia sărăcită, sensibilă la pomenile electorale, cei cu bani vor corupe atât alegătorii, cât şi aleşii.

În acelaşi mod a fost votat, în doar două zile, cu încălcarea procedurilor legale, întregul pachet de legi care au vizat modificarea Codului Electoral, acordarea împuternicirilor suplimentare, numiri în funcţii etc. Liberal-democraţii au votat în disperare tot ce le-au cerut democraţii, fără a-şi pune întrebări, fără a încerca să conştientizeze ce impact ar putea avea zelul lor legislativ.

Deputaţii nu s-au înţeles şi s-au răzgândit

Din „fatidica” zi de luni, 22 aprilie, când Curtea Constituţională a dat peste cap înţelegeri, aranjamente, speranţe şi împăcări, a început procesul invers, a venit perioada revotărilor, abrogărilor, anulărilor, contestărilor şi demiterilor. 

Sufocat în îmbrățișarea prietenoasă

Fotо: point.md

Joi, președintele Timofti va semna un decret referitor la numirea în funcţie a primului-ministru interimar.

Cine a spuscă politica moldovenească e „din topor” și lipsită cu desăvîrşire de eleganță? Iar politicienii moldoveni merg pe de-a dreptulpentru a atinge careva scopuri de moment și a-şi suplimenta contul bancar? Ultima combinație complexă pentru scoaterea lui Vladimir Filat din joc combate complet această afirmație.

*Despre spulberarea viselor

Încă luni, la prînz, Vladimir Filat, părea că stă destul bine ‒părea că al treilea mandat de premier era ca şi cum în buzunarul lui. Desigur, prim-ministrul în exerciţiu a trebuit să-şi calce pe inimă și să îndeplinească o serie întreagă de condiții deloc comode pentru el, dictate de Partidul Democrat. De exemplu, în pofida propriilor promisiuni de depolitizare a instituțiilor de stat și, în special, a Procuraturii Generale, să voteze pentru persoana comodă Partidului Democrat la funcţia de procuror general. Comuniștii l-au numit deja pe Corneliu Gurin ‒ „Zubco-2”. Sau să schimbe în regim de urgență,  în interesul lui Vladimir Plahotniuc, sistemul electoral proporțional (votarea conform listelor de partid), în sistem de tip mixt (51 de deputați sînt aleși de pe listele de partid, 50 ‒ în circumscripțiile uninominale).

În plus, Vladimir Filat a fost nevoit să-şi ceară public scuze de la Plahotniuc („am explicat incorect problema noastră și am proiectat-o asupra unei anumite persoane”), ca apoi să vină personal la oficiul PDM, la ședința Consiliului Politic al PDM, unde la acel moment se discuta întrebarea să voteze sau nu democrații pentru Guvernul Filat-3. În schimb, reconcilierea istorică a celor „doi Vlazi” parcă ar fi avut loc, acordul privind formarea unei noi majorităţi politice cu participarea PDM a fost semnat, pentru cabinetul Filat-3 au fost de acord să voteze 53 de deputați, la care au mai aderat încă 5. Ce-i drept, se vehiculează opinia, cum că Vlad Filat, odată intrat în negocieri cu grupul de „reformatori”de la PL, a încălcat în mod flagrant acordul cu PD, lucru care a şi provocat „puternica îmbrățișare prietenoasă”.

Însă viațalui Vladimir Filat a fost minunată și uimitoare doar cîteva ore – pînă cînd Curtea Constituțională, luni, seara tîrziu, a emis o hotărîre cu privire la cererea liberalilor privind executarea atribuțiilor de prim-ministru. Decizia CC a avut efectul exploziei unei bombe ‒ pentru toţi cei neinițiați, incluzîndu-l aici şi pe Vladimir Filat, însă puţin probabil şi pentru Vladimir Plahotniuc, care încă pe la prînz împărţea generos complimente tizului său în legătură cu „reconcilierea istorică dintre cei doi Vlazi”.

Decretul prezidențial din 10 aprilie despre înaintarea candidaturii lui Filat la postul de prim-ministru a fost recunoscut drept neconstituţional de Curtea Constituțională. Mai mult decît atît, conform deciziei CC Vladimir Filat, în general, nu mai poate deține funcția de prim-ministru sub nici o formă, nici în calitate de candidat, dar nici ca interimar.

„Prim-ministrul Guvernului, demis prin exprimarea votului de neîncredere pentru suspiciune de corupție‚ nu poate îndeplini temporar atribuțiile de șef al Cabinetului de Miniştri. În cazul demisiei Guvernului prin exprimarea votului de neîncredere pentru suspiciune de corupție, președintele Republicii Moldova este obligat să desemneze un prim-ministru interimar, care să îndeplinească temporar obligaţiunile de premier, pe cineva dintre membrii guvernului, A CĂRUI REPUTAȚIE NU A FOST PĂTATĂ” ‒ a decis Curtea Constituțională.

Iar pentru ca Partidului Liberal Democrat din Moldova să nu-i pară viaţa prea uşoară şi pentru ca cea mai mare fracţiune parlamentară, după partidul comunist aflat în opoziție, să nu creadă că funcţia de prim-ministru este pentru totdeauna apanajul ei, Curtea Constituțională a decis în unanimitate ‒ „președintele Republicii Moldova NU ESTE OBLIGAT să consulte fracțiunile parlamentare în vederea numirii prim-ministrului interimar”. Adică, noul prim-ministru interimar poate să nu fie neapărat reprezentant al Partidului Liberal Democrat.

*PLDM iao pauză

Marți, la ora 15:00 Vladimir Filat a convocat o conferință de presă pentru a exprima poziția partidului pe care-l conduce cu privire la situația creată după decizia Curții Constituționale. Acum, fostul prim-ministru arăta confuz și tras la față, nici o asemănarecu politicianul cu ochii „înflăcăraţi”, care la 13 februarie promitea o dată pentru totdeauna să elibereze țara de sistemul oligarhic.

Vladimir Filata vorbit mult despre jertfele, pe care a trebuit să le facă partidul lui „în numele viitorului stabil și perspectivelor europene ale țării”: „Partidul Liberal Democrat din Moldova și eu personal am făcut concesii mari, în interesul țării, dovedind încă o dată că interesele naționale, interesele cetățenilor sînt pentru noi mai presus decît interesele de partid. Mulți mi-au spus că aceste negocieri vor avea un impact negativ asupra imaginii mele, dar mi-am asumat conștient acest risc. Sînt mîndru de faptul că Partidul Liberal Democrat a trecut testul loialității față de cetățeni”.

Filat a spus că decizia Curții Constituționale nu este „una întîmplătoare”: „Aceasta este o decizie politică, ale cărei consecințe le vom resimţi timp îndelungat de azi înainte și care este dificil de evaluat în cadrul unui stat de drept. Curtea Constituțională a luat decizia, uitînd că există prezumția de nevinovăție. Eu şi PLDM prin acțiuni concrete am dovedit, că lupta împotriva corupției este pentru noi una dintre principalele priorități”.

Însă dincolo de frazele iscusit îmbinate, nu s-a spus principalul – cum va acționa Partidul Liberal Democrat în circumstanțele create. Liberal-democrați demoralizați nu știu deocamdată ce să facă în continuare. „Vom lua o decizie după consultări ample în cadrul partidului și vom face publică decizia noastră” – a fost unicul lucru, pe care l-a putut declara marți, Vladimir Filat.

* Teoria probabilităților

Deci, prin eforturile lui Vladimir Plahotniuc (potrivit opiniei multor experți) politica moldovenească a luat o turnură bruscă. Ce urmează? Comunitatea experţilor prezice patru versiuni posibile de desfăşurare a evenimentelor.

„Scenariul lui Plahotniuc”. Cel mai probabil, Vladimir Plahotniuc va continua în mod activ „să-l reducă la zero” pe Filat, concomitent cu „reducerea la zero” a partidului acestuia. Inclusiv prin intermediul amenințărilor de deschidere a unei serii de dosare penale pe cauze de corupţie împotriva fostului prim-ministru. Procesul de „distrugere”, consideră analiștii, în principiu, deja a demarat – prin intermediul chiriaşului hotelului „Nobil”, reprezentantului permanent al Uniunii Europene în Moldova, Dirk Schuebel, care, cum se ştie a fost prezent la „cina cea de taina” de la guvern a deputaţilor și miniștrilor PLDM, luni, seara tîrziu. Iar în mass-media controlate de Plahotniuc în ultimele zile a început să fie răspîndită activ ideea că „Coruptul Filat trebuie să repete soarta celor condamnați pentru corupție, adică a Iuliei Timoșenko și a lui Adrian Năstase”.

Scopul tuturor acestor manevre ‒ înaintarea lui Iurie Leancă sau a unei alte candidaturi convenabile, fie la postul de prim-ministru, fie la cel de prim-ministru interimar. În conformitate cu decizia Curții Constituționale, Filat ca „o persoană, care a fost demisă pe motive de corupție”, nu mai poate fi nici candidat, nici interimar.

Iar ca rezultat, consideră susţinătorii acestui scenariu „Leancă sau altcineva conduce Guvernul aproximativ timp de șase luni, după care Plahotniuc provoacă alegerile parlamentare anticipate”. În acest răstimp, în tabăra Partidului Liberal Democrat va avea loc scindarea planificată ‒ similară cu evenimentele recente din Partidul Liberal. Vladimir Filat va fi acuzat de conducerea dictatorială a partidului.„Reformatorii”, dornici de restructurarea partidului „exact după modelul european” îşi exprimă votul de neîncredere faţă de lider, însă tot nu reuşesc să-l „detroneze definitiv” pe Filat,de aceea ei trîntesc puternic uşa, „furînd” de la PLDM o anumită parte din celulele teritorialeși crează încă unpartid pitic de „orientare pro-europeană”. În final încă un rival politic al lui Plahotniuc este demoralizat și scos din joc.

După cum a declarat pentru „NOI.MD” unul dintre susținătorii acestei versiuni, grupul de „reformatori” aiPLDMar putea fi condus, de exemplu, de unul dintre deputații, a cărui fiică lucrează în calitate de manager la hotelul „Nobil”. Apropo, această ipoteză a lansat-o analistul politic, Alexei Tulbure, acum o lună și jumătate, comentînd pe rețelele de socializare, faptul că deputatul în cauză i-ar fi făcut cadou fiicei dragi automobilul „Porsche Boxster” în valoare de 45 de mii de euro. Iar secretarul executiv al PCRM, Iurie Muntean, joia trecută la şedinţa Parlamentului a sugerat liberal-democraților că în partidul lor, potrivit informaţiilor deţinute de comuniști „de asemenea, a apărut propriul „consiliu de reformare” ‒ la fel ca la liberali şi că acesta din urmă e condus de către cetăţeanul Vladimir Plahotniuc”.

„Scenariul analiștilor lui Plahotniuc”. În ultimele zile, prin gura unor analiști sau persoane care se consideră analişti, a fost lansată ideea ‒ Vladimir Plahotniuc înpostul de prim-ministru ar fi cea mai bună soluție pentru Republica Moldova. Dar de ce nu am atenta chiar şi la „William al nostru, la Shakespeare?” Și, de exemplu, demiţîndu-l pe președintele Timofti (mult rîvnitul vis al dornicului de răzbunare Mihai Ghimpu) să-l aleagă îndată în funcţia de şef al statului pe fostul vice-spicher al Parlamentului?

Doar că e puţin probabil ca fotoliul de premier să fie ceea de ce are nevoie la acest momentVladimir Plahotniuc. Istoria lui Vladimir Filat a dovedit încă o dată în plus ‒ funcţia de prim-ministru, deși e o funcţie de nivel înalt, este foarte instabilă. De aceea, e prea puţin probabil ca Plahotniuc să se grăbească acum să ocupe această funcţie, renunţînd la siguranţa ce i-o oferă imunitatea parlamentară. Fostul prim vice-spicher a demonstrat în repetate rînduri, că îşi poate face jocul şi pe căi ocolitoare.

„Scenariul PLDM-PCRM”. Aceste două partide, mai întreprind o încercare de a acţiona de comun acord şi:

1. Îl destituie din funcție de președintele Parlamentului, Marian Lupu.

2. Modifică din nou Legea Electorală, restabilind votarea la alegerile parlamentare exclusiv pe listele de partid.

3. Schimbă procurorul.

4. Fac alte schimbări de personal.

5. Nu aleg un prim-ministru, anunţă alegeri parlamentare anticipate.

„Scenariul lui Filat”. În ciuda demoralizării temporare și „cedărilor” din ultimele săptămîni, Vladimir Filat, potrivit analiștilor politici, mai are încă o șansă de a-şi salva imaginea. Însă pentru aceasta va trebui să acționeze. Iar fostului prim-ministru, așa cum arată experiența, îi lipseşte mult voința și curajul pentru a merge pînă la capăt. Acum însă Filat este încolţit şi pus la perete, aşa încît nu mai are ce pierde.

Analiștii politici, consideră că unica șansă pentru liderul PLDM este lupta și provocarea alegerilor anticipate cît mai curînd posibil, în lunile următoare. Vladimir Filat trebuie să apară în fața națiunii ca o victimă. Dacă el va alege această tactică, în viitorul apropiat este de așteptat să apară cu o nouă adresare publică către popor în spiritul „Eu am declarat război mafiei, dar în numele stabilității, perspectivelor de integrare europeană a țării, reformelor, prosperităţii cetățenilor am încercat să mă înţeleg cu ei, pentru a nu admite criza politică. Dar, cum s-a dovedit, m-am înșelat și cu hidra oligarhică, care a învăluit întreaga Moldovă nu se poate ajunge la vreo înţelegere”.

Înacest caz, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova independente Guvernul și PLDM pot să sfideze deschis Curtea Constituțională (unii liberal-democrați au declarat deja, că deciziile CC au caracter consultativ și nu sînt obligatorii pentru executare). Vladimir Filat, poate declara că el se află „în serviciul cetățenilor Republicii Moldova” și să-i ceară poporului să aibă încredere în el, refuzînd să părăsească postul de prim-ministru.

Partidul Democratîşi va rechema miniștrii din Guvern, iar Guvernul va fi declarat în afara legii. Întrebarea e – de partea cui va fi în această confruntare președintele Timofti? Va putea oare Parlamentul în condiţiile „divorţului oficial” al PLDM de PDM să aprobe la funcţia de prim-ministru o persoană „convenabilă” pentru Plahotniuc? Se va hotărî oare Nicolae Timofti să dizolve Parlamentul, în cazul în care noul prim-ministru nu va fi aprobat? Constituția îi dă președintelui acest drept, dar nu spune că președintele este obligat să facă acest lucru.

Ksenia Iliina

Sursa: NOI.md

Sistemul electoral mixt este cel puţin prematur, dacă nu chiar nociv pentru ţara noastră

Alegerile parlamentare din 2014 s-ar putea desfăşura după noi reguli. Proiectul de lege înaintat de democratul Vladimir Plahotniuc privind trecerea la sistemul electoral mixt a fost aprobat miercuri, 17 aprilie, de Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului, cu votul a şase din zece membri prezenţi. Astfel, potrivit proiectului, 51 de deputaţi ar putea fi aleşi pe liste de partid, iar 50 – în circumscripţii uninominale.

Implementarea sistemului electoral mixt ar însemna că la următoarele alegeri parlamentare vor fi constituite 50 de circumscripţii electorale uninominale, în afara circumscripţiei electorale naţionale, care cuprinde întreg teritoriul ţării şi secţiile de votare de peste hotare. Repartizarea mandatelor pe liste de partid va rămâne neschimbată. În circumscripţiile uninominale însă, funcţiile de deputat le vor reveni candidaţilor care vor obţine majoritatea de 50% plus un vot. În cazul în care nimeni nu va obţine majoritatea necesară de voturi, lupta dintre primii doi plasaţi se va da în turul doi de scrutin.

Cetăţenii aflaţi peste hotare şi cei din stânga Nistrului vor vota doar în circumscripţia naţională.

Proiectul a fost susţinut de reprezentanţii PD, PLDM şi de deputatul neafiliat Sergiu Sârbu. Reprezentanţii PCRM au părăsit şedinţa în semn de protest, iar liberalii nu au participat. În contextul negocierilor purtate de premierul desemnat privind constituirea noului guvern, am putea intui că, în linii mari, înţelegerile au fost făcute, iar noua majoritate s-a conturat deja. Cel mai probabil, Filat va fi reconfirmat în funcţia de premier. Înainte de aceasta însă, alţi câţiva demnitari ar putea fi numiţi în funcţii, potrivit aranjamentelor făcute.

Liberalii consideră că nu avem nevoie, deocamdată, de un alt sistem electoral şi că Republica Moldova nu este pregătită actualmente pentru un astfel de pas.

Deputaţii comunişti sunt şi ei de părerea că nu există un proiect bine chibzuit şi că graba este inutilă, mai ales acum, când Guvernul a fost demis şi se discută formarea unui nou Cabinet de Miniştri.

În nota de argumentare a proiectului elaborat de democraţi se acreditează ideea că modificările propuse i-ar oferi fiecărui cetăţean un acces mai mare la procesul decizional la nivel legislativ, prin intermediul deputatului ales, fiindcă acesta va fi dependent de votul fiecărui cetăţean din localitatea de circumscripţie. „În acelaşi timp, creşte şi responsabilitatea partidelor, care rămân a fi principalele formaţiuni politice abilitate să identifice, să pregătească şi să promoveze cadre pentru sistemul politic şi administrativ al Republicii Moldova, însă vor fi obligate să ţină cont de competenţa acestora şi de credibilitatea candidaţilor propuşi în circumscripţia uninominală”, se mai precizează în notă. 

Anterior, Vladimir Plahotniuc declara că va insista pentru adoptarea acestei iniţiative, chiar cu riscul de a nu fi ales în viitorul Parlament, pentru că actualul sistem electoral are nevoie de schimbări fundamentale. Vom menţiona, în treacăt, că riscurile pentru Plahotniuc, dimpotrivă, sunt minimale, în cazul în care respectivul proiect va găsi susţinere în Legislativ. 

Despre noua păpuşă a păpuşarului

I-am urmărit timp de 2 ani şi ceva la Publika. Îi urmărim în fiecare seară la TV7 la Politica.

Politica lui Boţan şi a Nătăliţei Morari. Un tandem plăcut de oameni iluminaţi. Igor Boţan, un analist politic imparţial, neutru, corect şi chiar critic faţă partidele politice şi conducătorii lor. Dar pe cît de imparţial şi corect tinde şi se prezintă a fi, tot pe-atît de perfid şi subtil promovează ideile păpuşarului Plahotniuc.

Declaraţiile imparţiale ale Dlui Boţan:

1) Formarea comisiei pentru alegerea procurorului general este un pas serios spre depolitizarea procuraturii.

Aha, fix! Dar cu cîtă inocenţă, elocvenţă şi sinceritate o spune dumnealui că pentru cîteva clipe îţi pare că este chiar adevărat.

Aşa, să vedem: după declaraţiile lui Boţan, procurorul propus de această comisie va fi unul apolitic, chiar luînd în consideraţie că preşedintele Comisei speciale de selectare a procurorului este Corneliu Gurin, nimeni altul decît vice-preşedintele Partidului Acţiunea Democratică al lui Mihai Godea şi demult nu mai este un secret că Godea este sluga păpuşarului. Şi, colac peste pupăză, Gurin părăseşte formaţiunea PAD în schimbul funcţiei de preşedinte al Comisiei speciale care îl înaintează pe ,,apoliticul'' Vitalie Pîrlog.

Dar asta nu este tot, mai nou, întorsătură de scenariu, M. Lupu îl desemnează în calitate de candidat la funcţia de procuror general pe ,,apoliticul'' Corneliu Gurin în locul lui Vitalie Pîrlog, din cauza consultărilor eşuate şi nemulţumirile fracţiunilor politice din Parlament. Interesant, da? Se pare că negocierile de alegere a prim-ministrului sînt cît de cît constructive, dacă Lupu face un aşa ,,pavarot'' şi încă cu aşa certitudine că Gurin va fi ales în calitate de procuror general. Ei, cum, dle Boţan o să mai declaraţi şi acum că procuratura e în proces de depolitizare?

2) Tot foarte subtil, cum numai un profesionist o poate face, Igor Boţan îl promovează pe Mihai Ghimpu ca fiind onest, principial, cinstit, deşi nu este altceva decît o formă voalată de-al sprijni pe păpuşar. Bineînţeles, statutul său de analist politic imparţial nu-i permite să-i cînte osanale la direct, decît prin intermediul slugilor oligarhului.

Mmm, şi dacă ar fi să facem o deducţie, reiese că dacă Ghimpu e onest, înseamnă că toate criticile sale aduse Guvernului şi împotriva lui Filat sunt la fel de adevărate...Vedeţi, cît de subtil e?

Şi apoi, dle Boţan, cînd Ghimpu era onest şi principial ?

Cînd a furat statul de 500 mln lei prin firma Parstar? Sau poate atunci cînd a protejat raiderii în 2010, care au furat 100 mln euro din bănci?

Sau poate cînd se plimba cu numere de înmatriculare false? Jalnic, patetic...

Sau poate cînd nu-şi declară apartamentul de pe str.Lazo, de 3 mln de lei, sau mercedes-ul de lux?

Sau poate cînd muşamaliza omorul din Pădurea Domnească, în care au participat 8 reprezentanţi PL? Dar s-a pierdut o viaţă de om...

Sau poate atunci cînd a susţinut tare şi răspicat, cu atîta convingere demisia Guvernului AIE?

Ce sunt acestea, dle Boţan? Ştiind doar că Ghimpu e a 5-a roată la căruţa lui Plahotniuc, care este sensul acestor divagaţii verbale? Să-l susţineţi în continuare pe păpuşar?

Deja de ceva timp, observ aceste poziţii ale dlui Boţan, dar refuzam să cred, şi-apoi metamorfoza mistică la o altă televiziune a adeverit suspiciunile mele, nu este decît un teatru, la fel de subtil, de a apăra interesele păpuşarului.

Se pare că dl Boţan s-a încadrat definitiv în cohorta păpuşarului,ocupînd un loc de cinste în rîndul păpuşilor: Nicolae Chirtoacă, Ion Dron, Victor Gurău, şi invitatul de onoare al Clubului Nobil, Ostalep...şi alţii să nu se supere.

Sursa

7 aprilie 2009; Întrebări către Filat și Plahotniuc

După 4 ani de la evenimentele din 7 aprilie 2009 nu mai e loc de patetism gol. Nu mai e cazul nici de fals patriotism sau strigăte care să ceară dreptate și condamnări. Nici loc de cereri către actuala guvernare pentru reforme, progres și schimbare nu mai e. Nu vom avea nimic din toate acestea.

După 4 ani se vede foarte clar cine a fost favorizat de pe urma acelor evenimente și cine a avut cel mai mult de câștigat. Vorbim despre Plahotniuc și Filat. Cei ce controlează absolut totul în această țară, adunând miliarde într-o veselie. Adunând miliarde pe mormintele lui Valeriu Boboc, Eugen Țapu sau Ion Țîbuleac.

Acum nu mă voi arunca în teorii ale conspirațiilor, așa cum am făcut-o în aprilie 2009.  Deși în aprilie 2009 multe lucruri pe care le-am observat au fost corecte, am greșit doar în privința celor ce stăteau în spate.

Astăzi nu am decât un set de întrebări pe care vreau să le adresez celor doi indivizi ce au avut cel mai mult de câștigat de pe urma naivității noastre de pe tot parcursul anului 2009: Filat și Plahotniuc.

Întrebările pentru Vlad Filat:

1. De ce numărătoarea inversă organizată de către structura de tineret PLDM se încheia pe 7 aprilie și nu pe 5, ziua când și au avut loc alegerile? Am întrebat acest lucru și în 2009, dar am rămas fără un răspuns.

2. De ce PLDM a rezervat PMAN pentru proteste în ziua de 7 aprilie, cu mult înaintea zilei de 5 aprilie, când au avut loc alegerile?

3. Unde a fost Vlad Filat în ziua de 7 aprilie 2009, între orele 9:30 și 11:00?

4. Ce au căutat Iacob Gumeniță și Vladimir Botnari în dimineața zilei de 7 aprilie în biroul lui Vlad Filat de pe strada București 88? Ce s-a discutat cu ei? De ce niciodată Vlad Filat nu a fost prea pornit împotriva acestora? Deși ambii ar fi trebuit să înfunde pușcăria pentru ani lungi și grei.

5. Care a fost relația dintre Vlad Filat și Iurie Roșca în perioada campaniei electorale din aprilie 2009? Felul în care a reflectat EUTV campania electorală de atunci nu a făcut decât să-l favorizeze pe Filat, chiar dacă la prima vedere acesta era atacat foarte dur.

6. Câți bani a primit Vlad Filat de la Vladimir Plahotniuc în campania electorală din iulie 2009?

7. Ce a fost tot rahatul ăla cu comisia lui Nagacevschi, care a investigat evenimentele din aprilie 2009?

Întrebările pentru Vladimir Plahotniuc:

1. De ce Valentin Zubic, capul tuturor relelor din perioada 7-10 aprilie, este în prezent șeful firmei de securitate pe care o deține Plahotniuc?

2. De ce Oleg Reidman a insistat pe lângă Vladimir Voronin să nu intervină în forță în ziua de 7 aprilie, lăsând de înțeles că ar fi mai bine ca toate să fie lăsate în seama lui Zubic și Papuc? Că ar fi mai bine ca instituțiile să fie devastate, pentru că așa vor fi mai ușor de arestat Filat, Urechean și Chirtoacă.

3. De ce Procuratura lui Gurbulea nu a inițiat niciun fel de dosar pe liderii politici de atunci? De ce nu a fost condamnat niciunul dintre provocatorii care au făcut ca instituțiile statului să fie devastate și incendiate?

4. De ce judecătoria Buiucani, unde s-au judecat majoritatea dosarelor 7 aprilie i-a achitat pe Gumeniță, Botnari și Zubic? În condițiile în care la aceeași judecătorie au fost condamnați ilegal la pușcărie dușmanii lui Plahotniuc.

5. Cine a insistat ca Iurie Roșca să fie numit Prim-vicepremier pe probleme de securitate, în 2009, îngropând practic toate dovezile despre 7 aprilie? De ce Roșca nu a adus lumină în acest caz?

6. De ce Procuratura Generală, condusă de Zubco,  l-a protejat mai apoi pe Roșca în dosarul Cubreacov?

7. De ce Zubic și Papuc au dat dispoziții ca toată poliția profesionistă din capitală să nu intervină în apărarea instituțiilor statului, în loc fiind aduși studenți de la academia de poliție?

8. De ce Papuc a ieșit în ziua de 7 aprilie, în jurul orelor 11:30, în fața Președinției, ațâțând și mai mult spiritele printre protestatari?

9. De ce Papuc, care practic este principalul vinovat de faptul că nu au fost protejate instituțiile statului, iar mai apoi au fost maltratați sute de tineri, a fost achitat de către judecători despre care se spune că ar sta cu soldă la Plahotniuc?

10. Câți bani i-a dat Vladimir Plahotniuc lui Vlad Filat în campania din iulie 2009?

11. Ce a fost tot rahatul ăla cu comisia lui Nagacevschi, care a investigat evenimentele din aprilie 2009?

Sunt doar niște întrebări, fără acuzații sau presupuneri. La care dacă am primi răspunsuri s-ar spulbera multe dubii.

Alex Cozer

Sursa

ASS - Alliance Super Style

Un spot care povestește cum păpușarii călăresc poporul Moldovei. Dacă v-a ajuns la os cuțitul acestor dănțuieli nebune, alăturați-vă la mișcarea noastră http://joshotsii.blogspot.com/ și aderați la grupurile: http://www.odnoklassniki.ru/anticipate și http://www.facebook.com/groups/ANTICIPATE/

Păpuşile vin şi pleacă, păpuşarul rămâne

Republica Moldova s-a transformat în ultimii ani într-o imensă scenă de teatru, în care există un singur regizor, un singur scenarist, un singur păpuşar, mai multe păpuşi manevrabile şi câteva milioane de privitori impasibili. Din când în când aceste câteva milioane de spectatori se trezesc brusc din buimăceala şi amorţirea în care se află şi-şi dau seama că s-au plictisit de unele şi aceleaşi păpuşi manevrabile. Şi cer schimbarea lor cu altele mai puţin uzate, mai puţin murdare, pătate. Culmea este că aceşti spectatori nu pot înţelege că de fapt li s-a făcut greaţă de acest spectacol al absurdului la general, li se face greaţă de regie, de scenariu, de felul cum sunt manevrate păpuşile pe scenă şi nicidecum doar de păpuşile prea uzate deja. În loc să ceară schimbarea întregului corp, în frunte cu acel unic regizor, scenarist şi păpuşar, ei se mulţumesc din păcate doar cu o rotaţie temporară în rândul păpuşilor.

Aşa s-a întâmplat şi cu ceva timp în urmă, când o păpuşă extrem de uzată şi murdărită de păpuşar a fost aruncată la lemn de foc, dacă nu chiar la gunoi. Este vorba de demiterea lui Valeriu Zubco, pas care era inevitabil la acea perioadă, ţinând cont de nemulţumirile societăţii civile faţă de acest personaj, dar în special datorită cazului Pădurea Domnească soldat cu omorul unui om şi pe care Zubco l-a tăinuit cu străşnicie.

Ceea ce nu ne-am dat noi seama la acea vreme, este faptul că, chiar şi această demitere, care la prima vedere părea neverosimilă pentru Plahotniuc, care plătise pentru Zubco 2 milioane de euro, a fost tot un scenariu bine pregătit de acest regizor al răului, al diavoului. Încă de pe când se vorbea despre lepădarea de păpuşa Zubco, am tras mai multe semnale de alarmă şi am prezentat opiniei publice scenariul bine pregătit de Plahotniuc prin care se încerca eliminarea unor pioni, păpuşi pentru a-şi salva el fundul şi pentru a nu fi demis sau chiar lăsat fără imunitate parlamentară.

La un moment dat se părea că toată lumea înţelesese pericolul care ne paşte dacă acestei caracatiţe ale lui Plahotniuc i se taie doar câteva tentacule bolnave şi neputincioase deja, riscul fiind să-i crească altele mult mai puternice şi mai periculoase. Asta înţelesese şi Premierul Vlad Filat, atunci când a declarat deschiz război lui Vladimir Plahotniuc, sau cel puţin a mimat acest lucru.

Ceea ce nu cunoşteam cu toţii este faptul că păpuşarul avea din timp totul pregătit, un scenariu diabolic, care urma să doboare pe oricine încerca să-l atingă. Filat cunoştea despre omorul din Pădurea Domnească chiar la câteva ore după ce a avut loc acesta. Filat însă a preferat să tacă, să nu facă publică această situaţie în speranţa că-l va putea şantaja pe Plahotniuc, folosindu-se de moartea unui om. Acest plan i-a fost zădărnicit însă odată cu ieşirea publică a lui Sergiu Mocanu din 6 ianuarie 2013, când a şi anunţat despre omorul lui Sorin Paciu. Mai departe Filat a rămas descoperit total, neştiind ce să facă mai departe. Totuşi, la insistenţele societăţii civile şi a oficialilor UE şi SUA şi-a luat inima în dinţi şi a mers alături de comunişti pentru a-l demite pe păpuşar din funcţia de Prim-vice.

În tot acest timp, Plahotniuc s-a mişcat încet, dar sigur, urmând pas cu pas planul pe care şi l-a făcut. Mai întâi a scos în atenţia opiniei publice problema PG, Curţii de Conturi şi CEC, pe care el, marele reformator declarativ, era gata să le ofere opoziţiei. Plahotniuc a făcut această declaraţie, deoarece erau deja puse la punct înţelegerile cu Voronin privind numirea lui Vitalie Pârlog în funcţia de Procuror General, dar şi pentru a-l speria pe Filat cu faptul că ar putea rămâne fără CC şi CEC. Deşi la prima vedere, Pârlog ar părea că este numit de comunişti, seoarece a fost ministru în perioada guvernării comuniste, în realitatea acesta este o unealtă a lui Plahotniuc, la fel cum este şi Reidman, Gurău şi alţii care încă mai stau în jurul lui Voronin şi-i pregătesc groapa acestuia. Pentru a nu părea laş în faţa propriilor alegători, dar şi a oficialilor străini care i-au acordat toată susţinerea în înlăturarea mafiotului Plahotniuc de la guvernare, Filat a făcut pasul următor şi l-a demis pe Plahotniuc, asta chiar dacă, chiar în aceaşi zi a primit o puternică lovitură prin reţinerea lui Vicol.

Văzând că Filat nu cedează, Plahotniuc şi-a scos la înaintare piesele grele: valetul Mihail Fiodorovici Ghimpu şi păpuşile Oleg Reidman şi Victor Gurău. Primul a tatonat terenul, a pregătit opinia publică pentru demiterea Guvernului Filat, în timp ce Reidman şi Gurău, la comanda lui Plahotniuc l-au convins pe Voronin să voteze pentru demiterea lui Filat. Ce a urmat, ştim deja cu toţii. Îngenuncherea totală a lui Filat şi din nou, negocieri şi negocieri pentru o nouă alianţă, de data asta nici măcar cu principii şi valori. Dubios este şi faptul că Mihail Fiodorovici a renunţat la Pântea, pe care vroia foarte mult să-l facă Procuror General şi despre care se cunoaşte din surse sigure a că pornit o luptă aprigă pe interior cu oamenii lui Plahotniuc.

La aceste noi negocieri Filat a renunţat la tot în favoarea lui Plahotniuc, în speranţa că va rămâne cu şefia guvernului şi cu Procuratura Generală, pentru a avea şi el măcar o bâtă în lupta pe care o duce pentru supremaţie cu Plahotniuc. Doar că păpuşarul nu este dispus să renunţe la nimic. Astfel că a continuat cu arestările în tabăra lui Filat, de data aceasta trecând la instituţia forte a lui Filat -  Vama.

În tot acest timp, paralel cu aşa zisele negocieri se derula şi concursul de selectare a candidaţilor pentru funcţia de Procuror General. Mai corect spus, o mimare a unui concurs, deoarece din start se ştia că Vitalie Pârlog va fi cel desemnat. Unica problemă era că Filat încă mai dădea semne de viaţă, mai zvâcnea şi încerca să-i zădărnicească planul lui Plahotniuc de a-şi numi o nouă slugă la PG, de data aceasta în persoana lui Vitalie Pârlog. Un prim avertisment de la Plahorniuc, Filat l-a primit atunci când au fost ridicaţi câţiva vameşi şi băgaţi, cel puţin preventiv după gratii. Cum Filat era gata să jertfeacă acei câţiva vameşi neînsemnaţi, Plahotniuc a trecut la peştii mai mari, scoţând de la naftalină un accident rutier al lui Baliţchi, care a avut loc acum mai bine de un an jumate. Până acum pe nimeni nu a interesat că banditul Baliţchi fiind băut la volan a rănit grav un biet om, acest caz grav fiind adus la cunoştinţa noastră tocmai acum când e nevoie stringentă de a-l şantaja pe Filat. Şi i-a ieşit planul, Filat nemaifiind dispus să sacrifice rechini precum Baliţchi, riscând să fie chiar el sacrificat de aceştia, dacă nu intervenea imediat şi-i accepta condiţiile lui Plahotniuc.

În consecinţă, Pârlog a foste readmis în concurs pentru funcţia de Procuror General de către acea comisie imediat după ce a apărut în mass-media informaţia cu privire la accidentul lui Baliţchi. Şi ca acest scenariu diabolic să aibă un sfârşit fericit pentru Plahotniuc, în ziua în care s-a anunţat că Vitalie Pârlog a fost desemnat pentru funcţia de Procuror General, a fost eliberat şi Vicol din arest preventiv.

Republica Moldova şi cetăţenii acestui stat au devenit şi mai mult captivi acestui criminal de la Grozeşti şi riscă să devenim total captivi, dacă vom privi în continuare impasibili schimbul de păpuşi manevrabile ce se face de ochii lumii şi nu cerem şi facem tot posibilul pentru înlăturarea răului cel mare, a regizorului şi păpuşarului care face ce vrea din noi şi din acest stat.

Sursa: blogulluivalentyn.blogspot.com