Ministrul Economiei al RM îi consideră pe moldoveni ”leneși”

Reprezentanții actualului cabinet de miniștri, condus de Leancă suferă de diaree verbală, astfel încît, aceștioa își permit declarații tăioase în adresa cetățenilor Moldovei, față de care își bat joc în ultimii 4 ani. În opinia lor, moldovenii – sunt niște animale, care vor tolera totul, indiferent de perversiunea cu care își vor bate joc de oameni. Ei se consideră elita țării, care poate face orice îi trăsnește prin cap. Și asta chiar dacă, în realitate, această ”elită politică” se află în proces de putrefacție, care emană un miros oribil și otrăvește viața oamenilor de rînd. Pe cînd poporul Moldovei își dorește lucuri simple – să ducă o viață decentă, și nu să supraviețuiască, vrea stabilitate și pace, liniște, și cel mai important – posibilitatea de a munci și dea crea în țara sa, și nu peste hotare, să fie alături de cei apropiați, rude, copii, părinții bătrîni și prieteni!

Recent, un alt reprezentant al Guvernului, în persoana ministrului Economiei și Comerțului al RM, Valeriu Lazăr și-a permis să facă o altă declarație în adresa poporului molodovenesc. Astfel, în opinia funcționarului, moldovenii sunt niște ”leneși, care nu vor să muncească”. O declarație controversată! De fapt, poporul moldovenesc niciodată nu a cedat în fața nimănui la capitolul hărnicie. Moldovenii știu să muncească. Problema este alta: nu au rămas locuri de muncă la ei în țară, asta pentru că economia națională a fost distrusă în totalitate. Dacă moldovenii ar fi fost leneși, atunci grație, actualei puteri, majoritatea populației ar fi murit de foame. Ei muncesc de se spetesc din zori și pînă în noapte pe șantierile de construcții din Rusia, Italia, Spania și Portugalia. Moldovencele sunt impuse să-și părăsească familiile, copiii și părinții, pentru ca peste hotare să îngrijească de persoane străine...Nu moldovenii nu știu să muncească, dar cei, care în ultimii cîțiva ani i-au privat de un viitor la ei acasă. Cei, care au dus țara în pragul sărăciei, furînd ca-n codru tot ce le stă în cale. Inclusiv, și acest ”ministru fără economie”, Valeriu Lazăr. 

În opinia lui Lazăr, salariul de 300 de dolari este suficient pentru a acoperi toate cheltuielile unui locuitor al Moldovei. Iar oamenii nu acceptă să lucreze pentru acest salariu ”exclusiv din cauza leneviei”. Cum poate să înțeleagă un ministru, care primește lunar un salariu de 23 mii de lei , că este imposibil să trăiești cu un salariu de 300 de dolari? Oare poți acoperi toate cheltuielile cu cei 300 de dolari, cînd trebuie să cumpreri de mîncare, haine și încălțăminte pentru copii, să achiți facturile pentru apartament și să le mai dai o mîină de ajutor părinților bătrîni. Lazăr însă nu înțelege lucruri elementare. Asta pentru că datele statistice îi arată că ”se poate de trăit cu 300 de dolari!” ...

Distincții pentru merite dubioase

Pentru întreaga societate moldovenească este evident, că reprezentanții actualei puteri nu au realizat nimic în 4 ani de guvernare a țării. În această perioadă, ei au fost preocupați doar de partajarea funcțiilor în stat, fotoliilor de miniștri și au împărțit între ei creditele și granturile acordate de Uniunea Europeană. Și pentru toate aceste realizări, ei și-au oferit unul altuia distincții de stat.

Cel mai important numismat al Moldovei în 2010, a fost președintele interimar al RM, Mihai Ghimpu, care inițial, practic în fiecare săptămînă oferea distincții de stat prietenilor săi, după care și colegilor prietenilor săi, etc.. De menționat, că aceste distincții de stat a RM erau oferite pentru merite suficient de dubioase. Astfel, o parte din medalii și ordine au fost oferite persoanelor, care la începutul anilor 90 se pronunțau pentru lichidarea statalității moldovenești și unirea cu România. Aceste persoane au slăvit limba și istoria română, adică, de-facto au slujit unui alt stat, și nu Moldovei. Evident, că în orice alt stat, acești oameni ar fi fost condamnați pentru trădarea patriei și nu nicidecum nu ar fi fost decorați. Cu regret, însă, nu și în Moldova. 

Ștafeta principalului numismat liberal al țării a fost preluată cu entuziasm de către actualul președinte al Moldovei. El s-a făcut renumit prin faptul, că vorbește doar prin intermediul purtătorului său de cuvînt, oferă distincții unor persoane dubioase și ciocnește o cupă de șampanie cu ”laureați”. Printre persoanele decorate, desigur că se regăsesc și oameni demni de distincțiile oferite, care toată viața și-au dedicat-o patriei, și nu statului de peste Prut și care prin munca sa de zeci de ani au slăvit țara și propriul popor. Cu regret, însă, numărul acestor persoane este foarte mic. Majoritatea ”celor mai iluștri”, oameni ai Moldovei, și respectiv decorați în ultimii 4 ani sunt naționaliști și carieriști, dar și executorii ”voinței oligarhice”, care în prezent este puterea supremă în stat. 

Recent, un alt reprezentant al actualei puteri a fost decorat pentru ”merite deosebite”. Ordinul ”Gloria Muncii” i-a fost oferit ministrului Economiei și Comerțului al RM, Valeriu Lazăr ”pentru activitatea îndelungată şi prodigioasă în cadrul autorităţilor publice, contribuţie la promovarea politicii economice a statului şi merite în elaborarea şi implementarea reformelor strategice”.

Vorbind despre meritele funcționarului, nimeni însă nu a suflat o vorbă, că anume sub conducerea ministrului Economiei și Comerțului, Valeriu Lazăr, în Moldova au început atacurile raider în masă asupra băncilor comerciale și de stat, întreprinderi și companii. Nimeni nu a menționat, că în această perioadă numărul locurilor de muncă în țară s-a diminuat considerabil, investitorii străini au renunțat la afacerile sale în Moldova și nimeni nu a menționat, că economia națională se află în parg de catastrofă. În această situație apare o întrebare logică: pentru care merite a fost decorat acest funcționar? Cel mai probabil, pentru faptul că execută ordinele colegului său din PDM și a ”cardinalului cenușiu” care este convins, că totul în această țară se cumpără cu bani. Nu toți însă vor scoate la vînzare tot ce este mai scump: onoarea și demnitatea. 

Oleg Reidman: Autoritățile moldovene NU iau propriile decizii

Recent ministrul economiei, Valeriu Lazăr, a declarat la postul de televiziune Publika, că aderarea Republicii Moldova la al treilea pachet energetic a fost adoptată de către Comisia Europeană. Potrivit fostului consilier prezidențial pe probleme economice, deputat PCRM Oleg Reidman, o astfel de soluție doar ar agrava relațiile cu Gazprom.

"Aderarea la al treilea pachet energetic înseamnă doar o continuă tensiune cu Gazprom-ul și nu va scădea prețul la gazele naturale. Este prematur să ne alăturăm pe deplin la al treilea pachet energetic, pentru că nu avem surse alternative de combustibil. Prin urmare, avem nevoie de furnizori de gaz separat, transportatori de gaz separat și așa mai departe, "- a declarat Reidman pentru "Pulsul zilei".

În discursul său, Lazăr a subliniat că "aceasta decizie a noastră a fost salutată, susținută și chiar inspirată de partenerii noștri europeni, deoarece a fost decizia Comisiei Europene". "Dificultățile Moldovei în negocierile cu Rusia privind livrările de gaz sînt o parte a dialogului Moscova-Bruxelles. Sîntem parte a unei piețe energetice pan-europene, sîntem membri ai Comunității Energetice", - a spus ministrul.

"Lazăr doar a confirmat că deciziiile pe care le adoptă guvernul Republicii Moldova nu sînt independente. Și inspirarea noastră la astfel de decizii este o încercare de a aduna jăraticul străin cu mîinile noastre", - a comentat Reidman declarațiile ministrului economiei.

"Această decizie nu este profitabilă pentru noi nici astăzi, nici în următorii 20-30 de ani, ", - a concluzionat deputatul PCRM.

Sursa:  puls.md

Un nou atac raider asupra sistemului bancar sau totuşi o confuzie?

La începutul acestei săptămâni, Consiliul Băncii Comerciale „Moldova-Agroindbank” (MAIB) a emis un comunicat în care a atenţionat opinia publică asupra faptului că banca a devenit ţinta unor noi atacuri ostile, cerând implicarea organelor de resort în soluţionarea problemei. În opinia conducerii MAIB, revenirea situaţiei în albia legalităţii depinde acum de voinţa şi corectitudinea Băncii Naţionale a Moldovei, precum şi a Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, a organelor responsabile de contracararea spălării banilor şi a altor autorităţi ale statului.

Consiliul de administraţie al băncii afirmă că, începând cu luna februarie 2013, „banca, organele de conducere ale acesteia, precum şi acţionarii băncii, au devenit ţinta unor noi acţiuni frauduloase din partea unui grup de persoane care acţionează concertat, fiind susţinut de unele persoane cu funcţii de răspundere din organele de stat (administrative şi judiciare), precum şi de către Registratorul independent „Registru-Corect”.

Un atac mai dur decât cele anterioare

Potrivit comunicatului, acţiunile în cauză sunt o continuare a încercărilor anterioare de realizare a schemei ilegale şi deosebit de periculoase lansate în adresa „Moldova-Agroindbank” şi a acţionarilor ei în vara anului 2011, apoi şi în anul 2012. Cele actuale depăşesc însă prin amploarea şi impactul lor atacurile de tip raider de atunci.

„Operaţiunile suspecte cu pachete considerabile de acţiuni ale BC „Moldova Agroindbank” SA au fost efectuate prin intermediul şi în cârdăşie cu Registratorul independent „Registru-Corect”, care a favorizat transferurile ilegale de acţiuni emise de bancă. Originea necunoscută a banilor cu care au fost dobândite acţiunile băncii lasă loc de îndoieli vizavi de caracterul legal al provenienţei acestora şi creează suspiciuni justificate în acest sens”, se mai precizează în comunicat.

Consiliul de administraţie al instituţiei bancare avertizează că, prin amploarea şi caracterul lor odios, aceste acţiuni frauduloase sunt în măsură „de a submina stabilitatea financiară a băncii, iar prin precedentul deosebit de primejdios pe care îl creează – stabilitatea financiară şi economică a ţării. Schimbarea esenţială a componenţei acţionariatului băncii, precum şi a organelor de conducere ale ei fără acordul prealabil al instituţiilor financiare internaţionale – creditori ai băncii – va fi considerată de către acestea drept cazuri de default cu drept de retragere înainte de termen a resurselor financiare împrumutate”.

Conducerea băncii acuză autorităţile responsabile ale statului de faptul că ar fi reacţionat „anemic” la avertismentele sale anterioare: „BC „Moldova Agroindbank” SA a sesizat toate organele de resort din Republica Moldova despre faptele de sustragere ilegală de la acţionarii băncii a acţiunilor emise de ea şi a solicitat întreprinderea măsurilor de rigoare pentru curmarea sustragerii acestora. Ne exprimăm îngrijorarea profundă în legătură cu acţiunile anemice ale organelor de resort ale statului.

Conştientizând gravitatea situaţiei, în scopul diminuării consecinţelor negative pentru bancă, acţionarii ei, întregul sistem bancar şi chiar economic al ţării, Consiliul BC “Moldova-Agroindbank” SA atrage atenţia autorităţilor statului, întregii opinii publice asupra pericolului creat pentru bancă, creditorii şi deponenţii ei”.

O problemă mai veche, agravată recent?

Pe de altă parte, ziarul „Adevărul” scrie că săptămâna trecută, reprezentanţii băncii, fiind solicitaţi de publicaţia respectivă, au refuzat să comenteze tranzacţiile suspecte în urma cărora circa 26% din acţiunile „Moldova-Agroindbank” au ajuns în proprietatea unor companii controlate de oameni necunoscuţi.

„În calitate de regulator şi supraveghetor al sistemului bancar din Republica Moldova, Banca Naţională a Moldovei are obligaţiunea să aplice prevederile alineatului (2) al art.15 din Legea instituţiilor financiare, şi anume: să suspende pentru acţionarii nou-veniţi exerciţiul dreptului de vot, al dreptului de convocare şi desfăşurare a Adunării Generale a Acţionarilor, al dreptului de a introduce chestiuni în ordinea de zi, al dreptului de a propune candidaţi pentru membrii Consiliului băncii, ai Organului Executiv şi ai Comisiei de Cenzori, al dreptului de a primi dividende. De voinţa şi corectitudinea acţiunilor Băncii Naţionale a Moldovei, precum şi a Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, organelor responsabile de contracararea spălării banilor, altor autorităţi ale statului, va depinde, decisiv, revenirea situaţiei legale în structura acţionariatului BC „Moldova-Agroindbank” SA, fapt care va asigura funcţionarea stabilă a băncii şi a sistemului bancar în întregime”, se subliniază în încheierea comunicatului MAIB.

Imediat după apariţia comunicatului a fost convocat Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară. După şedinţa acestuia, guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a declarat pentru presă că situaţia s-a agravat săptămâna trecută, fiind vorba despre dobândirea unui pachet semnificativ la MAIB de către un grup de persoane care ar putea să acţioneze concertat. „Există indicii că 30% din acţiunile băncii ar putea fi controlate de un grup de persoane necunoscute“, a specificat guvernatorul.

Inactivitate sau complicitate?

Atât BNM, cât şi CNPF au venit ulterior cu comunicate în care şi-au precizat poziţiile în legătură cu atacul semnalat de MAIB. „CNPF a solicitat de la „Registru-Corect” documentele aferente transferurilor de valori mobiliare indicate în petiţia băncii. Ca răspuns registratorul a informat despre ridicarea documentelor de către organele de urmărire penală ale Ministerului Afacerilor Interne”, se spune în comunicatul Comisiei.

De asemenea, Comisia Naţională a Pieţei Financiare menţionează că, în urma monitorizării operaţiunilor efectuate în perioada 14.05.2013-18.05.2013 „s-a constatat că în cadrul acestora au fost tranzacţionate şi acţiunile care în anul 2011 au constituit obiect al litigiilor de judecată, deţinute în MAIB de investitorii din Slovenia şi Olanda, care şi-au confirmat acordul asupra înstrăinării acţiunilor deţinute”.

Banca Naţională a Moldovei a venit cu detalii privind tranzacţiile din ultima perioadă cu acţiunile„Moldova-Agroindbank”. Într-un comunicat al BNM se precizează că, în perioada 15-18 martie 2013, au fost efectuate aproximativ 23 de tranzacţii de proporţii mici cu acţiunile băncii în mărime de cca. 1,66 la sută din capitalul social, care prezintă unele suspiciuni cu privire la legalitatea acestora.

De asemenea, pe 10 şi 24 aprilie 2013, au fost tranzacţionate acţiunile a doi acţionari, care deţineau câte 4,99 la sută din capitalul social al băncii.

În perioada 14-18 mai 2013, au fost tranzacţionate acţiunile deţinute de trei acţionari din Slovenia şi unu din Olanda cu o cotă totală de participare în capitalul social al băncii de 18,20 la sută.

BNM menţionează că acţiunile respective au fost transferate către 7 companii înregistrate în Marea Britanie, Cipru şi Letonia, fiecare companie deţinând cota de participare sub 5 la sută, care nu necesită obţinerea permisiunii prealabile din partea Băncii Naţionale.

„BNM examinează în prezent informaţia disponibilă cu referire la tranzacţiile respective şi a solicitat de la organele abilitate orice probă disponibilă care ar indica existenţa unei activităţi concertate a noilor acţionari”, se mai spune în comunicatul instituţiei. Iar în cazul în care vor fi acumulate probe care să indice achiziţionarea unei cote substanţiale în capitalul BC „Moldova-Agroindbank” SA fără permisiunea BNM, aceasta ar urma să informeze acţionarii şi banca despre suspendarea drepturilor respectivilor acţionari”, se mai arată în comunicatul BNM.

Pe de altă parte, Ministerul Finanţelor vrea să vină cu o iniţiativă legislativă şi să elimine cota de participare sub 5 la sută, care nu necesită aprobarea prealabilă a Băncii Naţionale, pentru ca BNM să poată institui un control mai strict asupra pachetelor de acţiuni ale băncilor, indiferent de mărimea acestora.

„Legea a fost modificată pe parcursul anului 2013. În proiectul iniţial, noi am propus ca pragul să fie coborât până la 3 la sută, dar Banca Naţională a insistat să fie de 5 la sută. În proiect vom propune ca pragul să fie eliminat, iar pachetele de acţiuni ale băncilor, mari sau mici, să fie supuse unui control riguros. Să vedem cine este beneficiar final, cine stă în spatele acestor acţiuni”, a specificat ministrul interimar al Finanţelor, Veaceslav Negruţa.

Chiar dacă unii oficiali afirmă că situaţia de la „Moldova-Agroindbank” s-a înrăutăţit pe parcursul ultimii săptămâni, ziarulnational.md scrie că preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a atenţionat conducerea ţării noastre cu privire la un nou atac raider împotriva MAIB încă în data de 18 aprilie 2013.

Oficiali europeni, iarăşi în alertă

Într-o scrisoare adresată lui Nicolae Timofti, Marian Lupu, Vladimir Filat şi lui Dorin Drăguţanu, şeful BERD preciza că a fost informată că au avut loc tranzacţii suspicioase cu acţiuni MAIB, la fel ca în cazul atacurilor raider din vara anului 2011: „Vă solicităm respectuos să examinaţi urgent această situaţie şi să vă asiguraţi că se utilizează toate pârghiile legale pentru a suspenda tranzacţiile care au loc şi a anula efectul lor dacă acestea sunt ilicite”.

În scrisoarea expediată autorităţilor Republicii Moldova acum mai bine de o lună, şeful BERD anunţa că membrii Consiliului Director intenţionează să facă noi investiţii în MAIB, cerând, în schimb, acţiuni decisive pentru protejarea instituţiei financiare de atacuri frauduloase.

Ex-premierul Vladimir Filat pune situaţia de la MAIB pe seama instabilităţii politice din ţară. “O astfel de situaţie este nu doar la MAIB. Din momentul în care s-a instaurat această criză politică în Republica Moldova, avem situaţii complicate şi în alte cazuri. Ceea ce ţine de MAIB a fost o situaţie analizată de instituţiile statului de mai mult timp. Din păcate, au fost examinate, dar au fost mai puţine decizii”, a declarat el.

„Moldova-Agroindbank” a mai fost ţinta unui atac raider în vara anului 2011, când compania Merchant Outpost Company a încercat să deposedeze cinci investitori din Olanda şi Slovenia de pachetul de 27,5% din acţiuni deţinute la MAIB, printr-o decizie a Judecătoriei de la Căuşeni. Importanţi oficiali europeni şi-au exprimat atunci îngrijorarea şi au intervenit pentru soluţionarea situaţiei. Curtea Supremă de Justiţie a anulat atunci decizia Judecătoriei de la Căuşeni, iar Guvernul a intervenit în legislaţia care reglementează activitatea bancară, stabilind că schimbarea acţionarilor trebuie să fie avizată obligatoriu şi de Banca Naţională a Moldovei. Premierul de atunci, Vladimir Filat, sugera că Vladimir Plahotniuc ar fi implicat în acele atacuri şi i-a cerut Procuraturii Generale să elucideze situaţia. Dar în scurt timp, acesta şi-a temperat elanul.

În noiembrie 2012, Filat declara iarăşi că „Moldova-Agroindbank” este ţinta unui nou atac raider, de data aceasta prin intermediul unor instanţe de judecată din Ucraina, în joc fiind 28 la sută din acţiunile băncii.

Autorităţile promit să facă lumină şi să ia măsurile de rigoare pe parcursul săptămânii viitoare. Şi, probabil, se vor ţine de cuvânt, chiar dacă ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, afirmă că e o confuzie la mijloc şi nu este sigur că ar fi vorba de un atac raider la „Moldova-Agroindbank”. „Cineva zice că este atac raider, altcineva – că sunt nişte tranzacţii mai puţin transparente, dar nu seamănă a atac raider. Acum Banca Naţională verifică”, a precizat Lazăr.

Indiferent de faptul dacă este vorba de un atac al unui grup concertat sau nu, anumite reacţii şi acţiuni vor urma, ca şi în 2011, pentru că este vorba de investitori străini, pentru care au pus un cuvânt înalţi demnitari europeni. Iar opiniile şi demersurile acestora nu pot fi neglijate. Acest paliativ însă nu va ajuta cu nimic sistemul bancar în întregime, nu va înlătura problemele similare cu care se confruntă şi alte instituţii bancare. Pentru aceasta fiind nevoie, în primul rând, de o reformă profundă a întregului sistem judiciar, pe care s-a angajat, cu surle şi trâmbiţe, să o realizeze guvernarea falimentară.

Ioana FLOREA

Sursa

PLDM și PD nu pot decide ce vor face cu instituţiile coruptibile

În după amiaza zilei de ieri a luat sfîrşit o nouă rundă de negocieri pentru crearea noii majorităţi parlamentare. La finele discuţiilor, părţile au comunicat presei că textul noului acord este finalizat, dar se fac ultimele ajustări redacţionale. Astfel, acesta ar putea fi propus spre semnare pînă la 30 mai, cînd urmează să aibă loc procedura de votare a noului guvern, relatează NOI.md.

Negociatorul din partea democraţilor, Valeriu Lazăr, a declarat că a fost pus punctul pe i în poziţiile-cheie şi părțile au ajuns deja la subiecte sensibile care necesită decizii la nivel de partid. „Va fi o anumită continuitate a responsabilităţilor în ce privește instituţiile pe care le-am avut. Însă în privința instituţiilor ineficiente şi la care s-au depistat elemente de corupţie, avem încă divergenţe”, a explicat el.

La rîndul său, negociatorul liberal-democrat Vadim Pistrinciuc a menționat că documentul aproape de a fi finalizat. „Insistăm pe domenii importante: dreptul la justiţie, drepturile omului, statul de drept. Aceste domenii trebuie scoase de sub influenţa politicului şi să nu mai admitem justiţia selectivă”, a spus Pistrinciuc.

În același timp, unul dintre membrii reformatori ai PL, Ana Guţu, a comunicat că sînt discutate responsabilităţile pe domenii, iar algoritmul matematic nu coincide cu cel politic. „Ministerele Transporturilor, Mediului, Apărării, un viceprim-ministru pe probleme sociale sînt funcţiile pe care vom insista”, a spus ea.

Iurie Leancă a fost desemnat de șeful statului în calitate de candidat la funcția de premier. La negocierile pentru crearea noii majorităţi parlamentare, PLDM a invitat PD şi membrii reformatori din PL, refuzînd să discute cu liberalii conduși de Mihai Ghimpu.

Sursa: NOI.MD 

Autor: Chihai Valentina

PLDM şi PDM au dat jurămîntul tăcerii

O nouă rundă de negocieri pentru identificarea unei majorităţi parlamentare care să voteze un nou Guvern a avut loc, în această după-amiază. La discuţii au participat doar democraţii şi liberal-democraţii.

Reprezentanţii celor două formaţiuni spun că dialogul este unul constructiv, dar nu pot oferi presei detalii, întrucît asta ar face rău procesului de negocieri, relatează trm.md.

„Sper ca, în următoarele zile, procesul să se desfăşoare într-un ritm mai accelerat, pentru a ajunge la un final pozitiv. Sper că şi colegii noştri sunt sinceri atunci cînd discutăm despre un Guvern al cetăţenilor. Mai multe nu vă pot spune”, a declarat negociatoarea din partea PLDM, Liliana Palihovici.

„Pe partea guvernamentală cred că ne apropiem de finalităţi. Am convenit cu colegii să nu nimerim în zona speculaţiilor, pentru că orice frază spusă public face rău negocierilor. Pînă nu avem lucruri clare pe anumite segmente, nu este corect să bruiem acest proces”, a adăugat negociatorul din partea PDM, Valeriu Lazăr.

Pe 15 mai curent, şeful statului, Nicolae Timofti, l-a desemnat pe prim-vicepreşedintele PLDM, Iurie Leancă, drept candidat la funcţia de premier. Potrivit Constituţiei, candidatul pentru această funcţie are la dispoziţie 15 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate şi a componenţei Guvernului.

Sursa

Detalii de la negocieri: PLDM pretinde șefia CNA

A patra rundă de negocieri a luat sfîrșit cu ceva timp în urmă. Urmare a discuțiilor, democrații au declarat că PLDM tinde să delege o persoană la șefia Centrului Național Anticorupție. Informația a fost negată de către negociatorii din partea liberal-democraților.

Negociatorul din partea PDM, Valeriu Lazăr, ministru în exercițiu al Economiei, a specificat că, în cadrul discuțiilor, reprezentanții PLDM au dat de înțeles că pretind șefia CNA. ”A fost o asemenea aluzie. Noi însă, la capitolul instituții am propus principiul continuității. Este evident că instituțiile corupte și cele care combat corupția nu trebuie să fie în responsabilitatea aceluiași partid”, a declarat Valeriu Lazăr.

Pe de altă parte, negociatoarea din partea PLDM, Liliana Palihovici, vicepreședintele fracțiunii, neagă aceste afirmații. Potrivit ei, PLDM a venit doar cu o nouă formulă de repartizare a instituțiilor în funcție de mandatele pe care le-a obținut fiecare partid.

În context, negociatorul din partea reformatorilor PL, Ion Hadârcă, s-a arătat optimist vizavi de rezultatele obținute în această rundă de negocieri, deși recunoaște că următoarea va fi mai delicată. "Urmează o etapă care este mai delicată şi trebuie să fim mai atenţi ca să nu apară animozități”, a precizat deputatul.

Următoarea rundă de negocieri va avea loc tot pe parcursul acestei zile, în cadrul căreia negociatorii urmează să vină cu noi propuneri privind partajarea funcțiilor.

Sursa: NOI.MD 

Autor: Ana Macari