La începutul acestei săptămâni, Consiliul Băncii Comerciale „Moldova-Agroindbank” (MAIB) a emis un comunicat în care a atenţionat opinia publică asupra faptului că banca a devenit ţinta unor noi atacuri ostile, cerând implicarea organelor de resort în soluţionarea problemei. În opinia conducerii MAIB, revenirea situaţiei în albia legalităţii depinde acum de voinţa şi corectitudinea Băncii Naţionale a Moldovei, precum şi a Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, a organelor responsabile de contracararea spălării banilor şi a altor autorităţi ale statului.
Consiliul de administraţie al băncii afirmă că, începând cu luna februarie 2013, „banca, organele de conducere ale acesteia, precum şi acţionarii băncii, au devenit ţinta unor noi acţiuni frauduloase din partea unui grup de persoane care acţionează concertat, fiind susţinut de unele persoane cu funcţii de răspundere din organele de stat (administrative şi judiciare), precum şi de către Registratorul independent „Registru-Corect”.
Un atac mai dur decât cele anterioare
Potrivit comunicatului, acţiunile în cauză sunt o continuare a încercărilor anterioare de realizare a schemei ilegale şi deosebit de periculoase lansate în adresa „Moldova-Agroindbank” şi a acţionarilor ei în vara anului 2011, apoi şi în anul 2012. Cele actuale depăşesc însă prin amploarea şi impactul lor atacurile de tip raider de atunci.
„Operaţiunile suspecte cu pachete considerabile de acţiuni ale BC „Moldova Agroindbank” SA au fost efectuate prin intermediul şi în cârdăşie cu Registratorul independent „Registru-Corect”, care a favorizat transferurile ilegale de acţiuni emise de bancă. Originea necunoscută a banilor cu care au fost dobândite acţiunile băncii lasă loc de îndoieli vizavi de caracterul legal al provenienţei acestora şi creează suspiciuni justificate în acest sens”, se mai precizează în comunicat.
Consiliul de administraţie al instituţiei bancare avertizează că, prin amploarea şi caracterul lor odios, aceste acţiuni frauduloase sunt în măsură „de a submina stabilitatea financiară a băncii, iar prin precedentul deosebit de primejdios pe care îl creează – stabilitatea financiară şi economică a ţării. Schimbarea esenţială a componenţei acţionariatului băncii, precum şi a organelor de conducere ale ei fără acordul prealabil al instituţiilor financiare internaţionale – creditori ai băncii – va fi considerată de către acestea drept cazuri de default cu drept de retragere înainte de termen a resurselor financiare împrumutate”.
Conducerea băncii acuză autorităţile responsabile ale statului de faptul că ar fi reacţionat „anemic” la avertismentele sale anterioare: „BC „Moldova Agroindbank” SA a sesizat toate organele de resort din Republica Moldova despre faptele de sustragere ilegală de la acţionarii băncii a acţiunilor emise de ea şi a solicitat întreprinderea măsurilor de rigoare pentru curmarea sustragerii acestora. Ne exprimăm îngrijorarea profundă în legătură cu acţiunile anemice ale organelor de resort ale statului.
Conştientizând gravitatea situaţiei, în scopul diminuării consecinţelor negative pentru bancă, acţionarii ei, întregul sistem bancar şi chiar economic al ţării, Consiliul BC “Moldova-Agroindbank” SA atrage atenţia autorităţilor statului, întregii opinii publice asupra pericolului creat pentru bancă, creditorii şi deponenţii ei”.
O problemă mai veche, agravată recent?
Pe de altă parte, ziarul „Adevărul” scrie că săptămâna trecută, reprezentanţii băncii, fiind solicitaţi de publicaţia respectivă, au refuzat să comenteze tranzacţiile suspecte în urma cărora circa 26% din acţiunile „Moldova-Agroindbank” au ajuns în proprietatea unor companii controlate de oameni necunoscuţi.
„În calitate de regulator şi supraveghetor al sistemului bancar din Republica Moldova, Banca Naţională a Moldovei are obligaţiunea să aplice prevederile alineatului (2) al art.15 din Legea instituţiilor financiare, şi anume: să suspende pentru acţionarii nou-veniţi exerciţiul dreptului de vot, al dreptului de convocare şi desfăşurare a Adunării Generale a Acţionarilor, al dreptului de a introduce chestiuni în ordinea de zi, al dreptului de a propune candidaţi pentru membrii Consiliului băncii, ai Organului Executiv şi ai Comisiei de Cenzori, al dreptului de a primi dividende. De voinţa şi corectitudinea acţiunilor Băncii Naţionale a Moldovei, precum şi a Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, organelor responsabile de contracararea spălării banilor, altor autorităţi ale statului, va depinde, decisiv, revenirea situaţiei legale în structura acţionariatului BC „Moldova-Agroindbank” SA, fapt care va asigura funcţionarea stabilă a băncii şi a sistemului bancar în întregime”, se subliniază în încheierea comunicatului MAIB.
Imediat după apariţia comunicatului a fost convocat Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară. După şedinţa acestuia, guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a declarat pentru presă că situaţia s-a agravat săptămâna trecută, fiind vorba despre dobândirea unui pachet semnificativ la MAIB de către un grup de persoane care ar putea să acţioneze concertat. „Există indicii că 30% din acţiunile băncii ar putea fi controlate de un grup de persoane necunoscute“, a specificat guvernatorul.
Inactivitate sau complicitate?
Atât BNM, cât şi CNPF au venit ulterior cu comunicate în care şi-au precizat poziţiile în legătură cu atacul semnalat de MAIB. „CNPF a solicitat de la „Registru-Corect” documentele aferente transferurilor de valori mobiliare indicate în petiţia băncii. Ca răspuns registratorul a informat despre ridicarea documentelor de către organele de urmărire penală ale Ministerului Afacerilor Interne”, se spune în comunicatul Comisiei.
De asemenea, Comisia Naţională a Pieţei Financiare menţionează că, în urma monitorizării operaţiunilor efectuate în perioada 14.05.2013-18.05.2013 „s-a constatat că în cadrul acestora au fost tranzacţionate şi acţiunile care în anul 2011 au constituit obiect al litigiilor de judecată, deţinute în MAIB de investitorii din Slovenia şi Olanda, care şi-au confirmat acordul asupra înstrăinării acţiunilor deţinute”.
Banca Naţională a Moldovei a venit cu detalii privind tranzacţiile din ultima perioadă cu acţiunile„Moldova-Agroindbank”. Într-un comunicat al BNM se precizează că, în perioada 15-18 martie 2013, au fost efectuate aproximativ 23 de tranzacţii de proporţii mici cu acţiunile băncii în mărime de cca. 1,66 la sută din capitalul social, care prezintă unele suspiciuni cu privire la legalitatea acestora.
De asemenea, pe 10 şi 24 aprilie 2013, au fost tranzacţionate acţiunile a doi acţionari, care deţineau câte 4,99 la sută din capitalul social al băncii.
În perioada 14-18 mai 2013, au fost tranzacţionate acţiunile deţinute de trei acţionari din Slovenia şi unu din Olanda cu o cotă totală de participare în capitalul social al băncii de 18,20 la sută.
BNM menţionează că acţiunile respective au fost transferate către 7 companii înregistrate în Marea Britanie, Cipru şi Letonia, fiecare companie deţinând cota de participare sub 5 la sută, care nu necesită obţinerea permisiunii prealabile din partea Băncii Naţionale.
„BNM examinează în prezent informaţia disponibilă cu referire la tranzacţiile respective şi a solicitat de la organele abilitate orice probă disponibilă care ar indica existenţa unei activităţi concertate a noilor acţionari”, se mai spune în comunicatul instituţiei. Iar în cazul în care vor fi acumulate probe care să indice achiziţionarea unei cote substanţiale în capitalul BC „Moldova-Agroindbank” SA fără permisiunea BNM, aceasta ar urma să informeze acţionarii şi banca despre suspendarea drepturilor respectivilor acţionari”, se mai arată în comunicatul BNM.
Pe de altă parte, Ministerul Finanţelor vrea să vină cu o iniţiativă legislativă şi să elimine cota de participare sub 5 la sută, care nu necesită aprobarea prealabilă a Băncii Naţionale, pentru ca BNM să poată institui un control mai strict asupra pachetelor de acţiuni ale băncilor, indiferent de mărimea acestora.
„Legea a fost modificată pe parcursul anului 2013. În proiectul iniţial, noi am propus ca pragul să fie coborât până la 3 la sută, dar Banca Naţională a insistat să fie de 5 la sută. În proiect vom propune ca pragul să fie eliminat, iar pachetele de acţiuni ale băncilor, mari sau mici, să fie supuse unui control riguros. Să vedem cine este beneficiar final, cine stă în spatele acestor acţiuni”, a specificat ministrul interimar al Finanţelor, Veaceslav Negruţa.
Chiar dacă unii oficiali afirmă că situaţia de la „Moldova-Agroindbank” s-a înrăutăţit pe parcursul ultimii săptămâni, ziarulnational.md scrie că preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a atenţionat conducerea ţării noastre cu privire la un nou atac raider împotriva MAIB încă în data de 18 aprilie 2013.
Oficiali europeni, iarăşi în alertă
Într-o scrisoare adresată lui Nicolae Timofti, Marian Lupu, Vladimir Filat şi lui Dorin Drăguţanu, şeful BERD preciza că a fost informată că au avut loc tranzacţii suspicioase cu acţiuni MAIB, la fel ca în cazul atacurilor raider din vara anului 2011: „Vă solicităm respectuos să examinaţi urgent această situaţie şi să vă asiguraţi că se utilizează toate pârghiile legale pentru a suspenda tranzacţiile care au loc şi a anula efectul lor dacă acestea sunt ilicite”.
În scrisoarea expediată autorităţilor Republicii Moldova acum mai bine de o lună, şeful BERD anunţa că membrii Consiliului Director intenţionează să facă noi investiţii în MAIB, cerând, în schimb, acţiuni decisive pentru protejarea instituţiei financiare de atacuri frauduloase.
Ex-premierul Vladimir Filat pune situaţia de la MAIB pe seama instabilităţii politice din ţară. “O astfel de situaţie este nu doar la MAIB. Din momentul în care s-a instaurat această criză politică în Republica Moldova, avem situaţii complicate şi în alte cazuri. Ceea ce ţine de MAIB a fost o situaţie analizată de instituţiile statului de mai mult timp. Din păcate, au fost examinate, dar au fost mai puţine decizii”, a declarat el.
„Moldova-Agroindbank” a mai fost ţinta unui atac raider în vara anului 2011, când compania Merchant Outpost Company a încercat să deposedeze cinci investitori din Olanda şi Slovenia de pachetul de 27,5% din acţiuni deţinute la MAIB, printr-o decizie a Judecătoriei de la Căuşeni. Importanţi oficiali europeni şi-au exprimat atunci îngrijorarea şi au intervenit pentru soluţionarea situaţiei. Curtea Supremă de Justiţie a anulat atunci decizia Judecătoriei de la Căuşeni, iar Guvernul a intervenit în legislaţia care reglementează activitatea bancară, stabilind că schimbarea acţionarilor trebuie să fie avizată obligatoriu şi de Banca Naţională a Moldovei. Premierul de atunci, Vladimir Filat, sugera că Vladimir Plahotniuc ar fi implicat în acele atacuri şi i-a cerut Procuraturii Generale să elucideze situaţia. Dar în scurt timp, acesta şi-a temperat elanul.
În noiembrie 2012, Filat declara iarăşi că „Moldova-Agroindbank” este ţinta unui nou atac raider, de data aceasta prin intermediul unor instanţe de judecată din Ucraina, în joc fiind 28 la sută din acţiunile băncii.
Autorităţile promit să facă lumină şi să ia măsurile de rigoare pe parcursul săptămânii viitoare. Şi, probabil, se vor ţine de cuvânt, chiar dacă ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, afirmă că e o confuzie la mijloc şi nu este sigur că ar fi vorba de un atac raider la „Moldova-Agroindbank”. „Cineva zice că este atac raider, altcineva – că sunt nişte tranzacţii mai puţin transparente, dar nu seamănă a atac raider. Acum Banca Naţională verifică”, a precizat Lazăr.
Indiferent de faptul dacă este vorba de un atac al unui grup concertat sau nu, anumite reacţii şi acţiuni vor urma, ca şi în 2011, pentru că este vorba de investitori străini, pentru care au pus un cuvânt înalţi demnitari europeni. Iar opiniile şi demersurile acestora nu pot fi neglijate. Acest paliativ însă nu va ajuta cu nimic sistemul bancar în întregime, nu va înlătura problemele similare cu care se confruntă şi alte instituţii bancare. Pentru aceasta fiind nevoie, în primul rând, de o reformă profundă a întregului sistem judiciar, pe care s-a angajat, cu surle şi trâmbiţe, să o realizeze guvernarea falimentară.
Ioana FLOREA
Комментариев нет:
Отправить комментарий