Показаны сообщения с ярлыком Europei. Показать все сообщения
Показаны сообщения с ярлыком Europei. Показать все сообщения

четверг, 4 апреля 2013 г.

Acţionarii minoritari ai BEM au votat împotriva emisiei suplimentare de acţiuni



Foto: click.md
Emisia suplimentară de acţiuni ale Băncii de Economii în valoare de 355 milioane de lei nu va avea loc. Împotriva emisiei au votat 41,46% din acţionari, iar pentru – 58,54% din acţionari, în special acţionarul majoritar în persoana statului, care deţine 56,13.

Surse din cadrul BEM au relatat pentru "Infotag" că subiectul a fost discutat la adunarea generală a acţionarilor, la care au participat 96,52% de acţionari cu drept de vot. În cadrul adunării s-a solicitat aprobarea emiterii a 71 mil. acţiuni cu nominalul de 5 lei fiecare.

Anterior, Centrul Naţional Anticorupţie a finalizat investigarea unui dosar care se referă la activitatea BEM şi a transmis materialele dosarului penal Procuraturii Generale. Dosarul se referă la încălcarea regulilor de creditare, în special acordarea unui singur agent economic a cinci credite în sumă de 4,53 mil. euro şi alte 3,95 mil. lei cu încălcarea regulilor de creditare. În acest dosar figurează cinci învinuiţi, printre care şi fostul şef al băncii, Grigorii Gacichevici. În legătură cu situaţia de la BEM au fost deschise 12 dosare penale.

Necesitatea de a majora capitalul social al băncii prin intermediul unei emisii suplimentare de acţiuni pentru suma de 355 mil. lei a apărut după ce banca a finalizat anul 2012 cu pierderi de 313 mil. lei. Mai mult, la finele anului, cota creditelor neperformante a atins 55,28% din portofoliul de credite.

Despre necesitatea majorării capitalului băncii nu o singură dată a vorbit şi guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu. El consideră că este necesar majorarea capitalului cu 500-700 mil. lei pînă la 31 martie 2013.

Guvernul a decis să aloce 200 mil. lei pentru îmbunătăţirea situaţiei la BEM, cu condiţia ca acţionarii minoritari să contribuie cu încă 155 mil. lei. Pentru aprobarea emisiei sînt necesare 2/3 din voturile acţionarilor.

Pentru examinarea situaţiei în cadrul BEM a fost creată o comisie specială, după ce mai multe partide, instituţii de stat şi reprezentanţi ai societăţii civile au abordat problema ilegalităţilor comise în cadrul băncii.
 
Sursa: noi.md

понедельник, 25 марта 2013 г.

Timofti îl va înainta pe Filat la funcția de premier - declarație


Liderul Partidului Liberal Democrat, prim-ministrul în exercițiu, Vlad Filat, va fi înaintat de președintele Nicolae Timofti la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. Cel puțin așa consideră analistul politic Nicolae Osmochescu, solicitat de NOI.md să comenteze care vor fi acțiunile președintelui țării din moment ce pînă în prezent există un singur candidat la această funcție, dar care nu se bucură de sprijinul tuturor partidelor din fosta AIE.

Analistul consideră că în condițiile situației politice actuale din țară, Nicolae Timofti va fi nevoit să-l înainteze pe liderul PLDM. Asta cu riscul ca Vlad Filat să nu fie votat nici prima, nici a doua oară. 

“Altă ieșire nu există, dacă nu se identifică nici o candidatură. Pentru ca să fie logic continuată procedura de numire a prim-ministrului, cu riscul că nu va trece nici prima, nici a doua oară, trebuie să fie propus cineva. În cazul de față, dacă președintele îl înaintează pe domnul Filat, presupunem că prima dată nu trece, a doua oară – la fel, logic se ajunge la acel final și se creează alegeri anticipate”, a spus analistul.

Nicolae Osmochescu consideră că Nicolae Timofti nu are dreptul să dizolve Parlamentul pînă cînd nu va propune un candidat de două ori, chiar dacă acesta va fi și Vlad Filat, care la moment nu se bucură de susținerea PL-ului. 

“Președintele nu are dreptul să dizolve Parlamentul pînă nu va încerca de două ori să propună o candidatură care să obțină sau nu încrederea legislativului. Un efect este condiționat cu un alt efect. Dizolvarea Parlamentului ar fi un efect secundar, după primul efect – neacordarea încrederii candidaturii prim-ministrului”, a spus Osmochescu.

În legătură cu o eventuală înaintare la funcția de premier a candidatului PSRM, analistul a spus că nu vede în rîndul PSRM un candidat care ar obține numărul necesar de voturi. Nicolae Osmochescu este convins că mai există speranțe că partidele din fosta AIE vor ajunge la un numitor comun pe marginea candidaturii la funcția de premier. Asta deoarece, în caz contrar, dacă vor avea loc alegeri anticipate, ele ar reprezenta pentru Moldova o tragedie, atît pe plan intern, cît și pe plan extern.



Sursa: NOI.MD 
Autor: Chihai Valentina

воскресенье, 24 марта 2013 г.

Un preşedinte care nu face nimic rău, face bine?

Zilele trecute s-a împlinit un an de la alegerea lui Nicolae Timofti în funcţia de preşedinte al ţării. Şeful statului a fost şi elogiat, şi criticat pentru prestaţia pe care a avut-o la şefia statului. Cea mai exactă şi mai dezolantă apreciere a venit de la un analist politic care a vrut, de fapt, să-l laude pe preşedintele Timofti. „El nu a făcut nimic rău până acum”, a constatat acesta. Adică, după toată mizeria, debandada şi lipsa de bun-simţ cu care ne-a obişnuit actuala guvernare, am ajuns să ne bucurăm atunci când unul din înalţii conducători „nu face nimic rău”. Cât despre bine, e clar că nu putem pretinde.


Ales în condiţii obscure şi cu încălcarea tuturor prevederilor legale posibile (fapt trecut la timpul respectiv cu vederea de oficialii europeni care nu au contenit să ne laude pentru performanţele şi progresele extraordinare), Timofti nu a reuşit să ajungă un factor de stabilitate aşa cum au promis cei care l-au instalat în funcţie. Invocând necesitatea soluţionării crizei politice, ceea ce ar fi trebuit să justifice derogările de la lege admise, acesta a fost, de fapt, legat de angajamente şi aranjamente, de acorduri la fel de secrete ca şi cele care au stat la baza constituirii AIE 2. Dar anume din acest motiv şeful statului nu a putut să ajungă nici factor de stabilitate, nici „arbitru moral”, nici persoană care să pună capăt crizei permanentizate.


Şi tot din acest motiv, preşedintele nu a avut opinii tranşante în chestiuni importante, a fost ezitant în luarea unor atitudini, a reacţionat cu întârziere în situaţii în care ar fi trebuit să-şi spună primul cuvântul. Dacă în exterior Nicolae Timofti şi-a permis declaraţii mai categorice cu privire la armata rusă staţionată în Transnistria, la simbolurile comuniste, la limba română şi altele, în ţară a fost nevoit să dea dovadă de precauţie maximă, pentru a nu atinge interesele unei componente sau alta a puterii şi pentru a respecta „clauzele contractului”. Şi s-a văzut că a fost avertizat imediat ce a dat semne de neconformare. „Ne-aţi promis şi vă rog să vă ţineţi de cuvânt!” l-a somat Mihai Ghimpu.
În acest context, am putea aminti reacţia tardivă a şefului statului în cazul vânătorii din Pădurea Domnească, şi această reacţie fiind sonorizată de către purtătorul său de cuvânt. Formulările extrem de prudente despre posibilele interpretări, despre îngrijorările şefului statului şi despre faptul că cei implicaţi ar putea „lua în vedere demisia” au arătat că preşedintele Timofti era depăşit de situaţie.

Şeful statului a tot aşteptat ca actorii politici „să se pătrundă de importanţa momentului istoric” şi a tot promis să intervină „mai energic” în soluţionarea crizei politice, până când aceasta a ieşit de sub control şi a degradat iremediabil. Este greu de presupus cum ar mai putea influenţa acum situaţia şi cum şi-ar putea asuma rolul de mediator, dacă vedem că părţile beligerante s-au situat pe poziţii ireconciliabile, iar orice decizie care ar conveni cuiva, va nemulţumi obligatoriu pe altcineva.

Cu siguranţă, atunci când a acceptat funcţia, Nicolae Timofti nu s-a gândit că va fi pus în astfel de situaţii ingrate. Şeful statului a încercat să fie mai vocal şi mai hotărât în ceea ce priveşte reforma sistemului judecătoresc şi lupta cu corupţia de acolo. Chiar dacă a înfierat judecătorii corupţi, care au „maşină, iaht, casă cu multe etaje şi alte bunuri” provenite din venituri ilicite, atitudinea preşedintelui pare să fie una mai selectivă. Nicolae Timofti este intransigent şi de neînduplecat cu unii dintre colegii săi de breaslă. Pe alţii însă, îi tratează cu toată condescendenţa şi „omenia”, absolvindu-i de orice pedeapsă, ca în cazul preşedintelui Curţii de Apel Economice, Aureliu Colenco, despre care se ştie că a pronunţat mai multe decizii ilegale. Cei din sistem sunt de părerea că anume încălcările grave comise de acesta şi acoliţii săi au determinat desfiinţarea judecătoriilor economice. Nu a avut nimic a-i reproşa preşedintele nici „vânătorului de lux” Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel Chişinău, care a declarat că nu este obligat să-şi dea demisia doar pentru că a participat la o vânătoare. Chiar dacă la acea vânătoare a fost omorât un om, iar omorul a fost tăinuit.

La Adunarea Judecătorilor din februarie curent, preşedintele constata cu mâhnire, dar şi cu revoltă, că rezistenţa sistemului este mai puternică decât dorinţa de reformare, iar confruntarea cu corupţia a fost pierdută. Nemulţumirile s-au referit şi la foştii săi colegi din Consiliul Superior al Magistraturii care nu curăţă sistemul judecătoresc de persoanele corupte. Cel puţin, stranie această revoltă, dacă ţinem cont de faptul că Timofti este singurul judecător care a fost membru al CSM chiar de la înfiinţarea Consiliului, iar în ultima perioadă a fost preşedintele acestuia. Şi oricât ne-am încorda memoria, nu ne prea amintim vreo reacţie tranşantă a fostului judecător în legătură cu corupţia din sistem sau de aplicarea unor sancţiuni pentru fapte de corupţie ori pentru emiterea unor hotărâri ilegale.

Totodată, Nicolae Timofti crede cu sfinţenie că majorarea salariilor judecătorilor va combate corupţia. Acesta a fost dezideratul principal al şefului statului chiar din prima zi de mandat. Urmând ca aplicarea legii privind salarizarea să fie însoţită de îndepărtarea persoanelor compromise şi corupte.

„Trebuie să ne debarasăm de cei care compromit actul de justiţie, folosind în acest scop toate pârghiile legale”, declara preşedintele. Şi am vrea să credem în sinceritatea intenţiilor sale, dacă faptele nu ar vorbi despre altceva. Dacă nu ar fi existat cazul Colenco, dacă ar fi încercat să-i explice controversatului judecător Ion Pleşca de ce este necesar (şi moral) să demisioneze din funcţia pe care o deţine. Amintim că judecătorul care a fost învinuit, în repetate rânduri, de abuz de putere şi depăşirea atribuţiilor de serviciu, s-a învrednicit de înalta apreciere a preşedintelui Timofti, care l-a decorat anul trecut cu ”Ordinul de Onoare”.

În general, trebuie să remarcăm că singurul domeniu în care a excelat Nicolae Timofti şi în care are şansa să-i depăşească pe toţi şefii de stat de până acum, a fost acordarea distincţiilor de stat. Ca şi predecesorul său, interimarul Mihai Ghimpu, el a dat distincţii cu nemiluita, desăvârşind opera începută de şeful liberalilor de devalorizare a acestora. Ne referim, îndeosebi, la „Ordinul Republicii”, care este conferit pentru merite excepţionale. La niciun an de la aflarea în treabă, toate recordurile în această privinţă fuseseră deja doborâte. Precizăm că preşedintele Voronin a decorat, timp de opt ani, 74 de persoane cu această înaltă distincţie. Şi a fost criticat dur pentru asta. Mircea Snegur a decorat 104 persoane, în cei patru ani de aflare la putere. Mihai Ghimpu a dat, într-un singur an, 133 de distincţii de acest fel. Preşedintele Timofti a decorat într-o singură zi, la sfârşitul anului trecut, 227 de persoane cu „Ordinul Republicii”. Dar trebuie să le mai punem la socoteală şi pe cele acordate anterior, inclusiv liberalului Mihai Ghimpu (care l-a înaintat pe Timofti la Preşedinţie), dar şi socrului distinsului democrat Vladimir Plahotniuc.
Nu i-a uitat preşedintele nici pe cei din breaslă, în această perioadă fiind distinşi cu diverse ordine judecători de la Curtea Supremă de Justiţie, de la curţile de Apel Bălţi şi Chişinău.

Potrivit presei, ar urma să mai fie decoraţi şi alţi judecători, mulţi dintre ei având dosare pierdute la CEDO, fiind sancţionaţi pentru încălcarea codului de etică sau fiind implicaţi în scandaluri legate de decizii ilegale, inclusiv cei care au contribuit la sustragerea insulelor din Parcul „La Izvor”. Vom vedea cine va rămâne în lista şefului statului.
În zilele ce urmează, preşedintele Timofti va avea de luat cea mai dificilă decizie din perioada mandatului său. Pentru desemnarea unui prim-ministru, în condiţiile în care negocierile dintre fostele componente ale Alianţei se poartă, „pe principii şi valori”, iar liderii nu par dispuşi să renunţe la poziţiile declarate anterior, şeful statului va trebui să dea dovadă de hotărâre şi caracter. Va avea de unde?

Ioana FLOREA

суббота, 23 марта 2013 г.

Formarea AIE-3: între negocieri și arestări


Negocierile pentru formarea AIE-3 par a fi pe sfîrşite, totodată cineva dorind să grăbească lucrurile în aşa fel ca acestea să aibă un final fericit pentru un singur om din acest stat. Iar pentru a se temina odată cu aşa zisele negocieri şi pentru a-i mai tăia din entuziasmul lui Filat azi s-au mai operat nişte arestări în tabăra premierului în exerciţiu. După ce Fiscul lui Filat a fost făcut vraişte, tocmai pentru a-l intimida pe Filat, iată că a venit şi rîndul Vămii. La fel ca şi în cazul arestărilor de la Fisc şi în acest caz nu putem susţine că cei bănuiţi nu s-ar face vinovaţi de nimic şi că ar fi doar răfuială politică. Marea problemă este că aceste arestări se fac tocmai acum, cînd se duc aceste aşa zise negocieri pentru a-i arăta lui Vlad Filat cine-i adevăratul şef în acest stat.

Dacă în alte dăţi, Filat mai avea curajul să riposteze şi să spună că aceste arestări se fac tocmai în astfel de momente cu scopul de a-l şantaja, de data aceasta Filat pare a fi îngenunchiat total, replica acestuia fiind că: „Asemenea acțiuni și colaborări vor mai fi, urmărind scopul de a combate corupția din Republica Moldova. Ele vor viza nu doar Serviciul Vamal”. Şi cînd vor avea loc aceste acţiuni, arestări?

Ieri scriam că Filat mai are o şansă de a negocia cît de cît pe poziţii apropiate cu Plahotniuc şi datorită iniţiativei de demitere a lui Lupu. Astăzi vedem că Filat a renunţat la orice pîrghie care l-ar ajuta să negocieze de la egal la egal cu Plahotniuc, proiectul înaintat de comunişti privind demiterea lui Lupu nefiind susţinut de membrii PLDM din Comisia Juridică a Parlamentului.

Concomitent cu aceste situaţii, Ghimpu şi continuă delirul său politic şi strigă în gura mare pe ori unde merge că dacă PLDM votează demiterea lui Lupu ne putem lua adio de la cursul european. Pentru juristul Mihai Ghimpu nu a constituit o problemă faptul că a fost demis Guvernul, adevăratul organ de stat care a făcut posibil ca Republica Moldova să facă aceşti paşi importanţi spre apropierea de UE, dar ne vorbeşte despre pericolul care ne paşte dacă este demis Lupu. Unde este raţionamentul în cele spuse de Mihai Ghimpu, e greu de înţeles. Cred că nici el nu ştie ca a vrut să spună, sau mai corect ce i s-a ordonat să spună.

Poate că este bine că se mai fac astfel de descinderi pe la instituţiile de stat corupte şi mai sînt speriaţi aceşti hoţi. Însă, este foarte grav că toate acestea nu au deloc drept scop stîrpirea corupţiei, ci doar reglarea de conturi între Filat şi Plahotniuc. Toate acestea fac parte dintr-un scenariu foarte bine pus la punct de către Plahotniuc pentru a-l îngenunchia total pe Filat. O urmărire penală ce este pornită în anul 2007 şi închisă în 2011, iată că este reluată “surprinzător” în 2013. Dacă în cei 5-6 ani nu s-au luat nicio măsură, acum în 2 zile s-au făcut o grămadă de suspendări şi arestări în rîndul bănuiţilor. Aceste mişcări în forţă exact în momentul cînd se împart sferele de influenţă în stat, pîrghiile etc. între Filat, Plahotniuc şi Ghimpu nu ne fac decît să ne gîndim la scopul urmărit de aceste intimidări. Astfel, momentul ales pentru aceste răfuieli vine încă odată să ne confirme cele spuse mai sus, că prin aceste arestări se urmăreşte intimidarea lui Filat, dîndui-se de înţeles că nu mai e mult pînă va fi înşfăcat şi el, dacă nu stă cuminte în banca lui şi nu se conformează ordinelor venite de la Plahotniuc.

Este greu de anticipat ce se va întîmpla mai departe. Dar se pare că Plahotniuc îl are serios la mînă pe Filat, care în schimbul reprimirii funcţiei de Premier este în stare să renunţe la orice şi să facă statul Republica Moldova captiv total, ceea ce ne va arunca cu vreo 30 de ani în urmă, iar anii ‘90 ne vor părea o joacă pe lîngă cele ce urmează să se întîmple.


пятница, 22 марта 2013 г.

Învăţămintele istorice ale Europei: calificativ nesatisfăcător?

Demonii războiului din Europa pot din nou să se trezească. Acest avertisment a fost dat de Jean-Claude Junker, premierul Luxemburgului şi fost şef al euro-grupului. Potrivit acestuia, actuala situaţia din Europa aminteşte de perioada de dinainte de Primul Război Mondial.

Este puţin probabil ca Jean-Claude Junker, intelectual şi unul dintre cei mai experimentaţi politicieni din Europa, să fi făcut aceste declaraţii fără motiv. Actuala Europă este zdruncinată de controverse. Şi, ce este cel mai periculos, ele au un caracter sistematic. Se pot repeta evenimentele tragice ale unuia dintre cele mai sîngeroase războaie din istoria umanităţii? La această întrebare nu există un răspuns clar. Însă premise pentru un scenariu negativ există destule.

Potrivit lui Junker, principalul pericol constă în ciocnirea intereselor naţionale ale marilor puteri europene, dezechilibrul uriaş în dezvoltarea economică şi socio-politică a ţărilor UE şi stratificarea progresivă a societăţii. Această situaţie face posibilă destrămarea Uniunii Europene, fapt care poate avea urmări imprevizibile. Potrivit expertului rus în politică Evgheni Boiko, este încă prea devreme să se intre în panică, deoarece situaţia de acum se deosebeşte mult de cea de acum o sută de ani.

„Atunci era clar cine va fi potenţialul agresor, ţara care se va ridica împotriva altor state europene, adică Germania, care se înarma într-un ritm rapid. În prezent, în UE nu există astfel de ţări. Dimpotrivă, există tendinţa să se evite componenta de forţă din interiorul UE”.

Cu toate acestea, Junker vede în aspiraţiile actualilor politicieni europeni o apărare periculoasă a intereselor naţionale. Nepăsarea – aceasta este acuzaţia principală a lui Junker la adresa locuitorilor continentului. Tocmai ea a dus la Primul Război Mondial. Şi acum, ca şi atunci, europenii sînt prea relaxaţi.

Epocile prospere întotdeauna ascund pericole ascunse, consideră politologul Aleksandr Tevdoi-Burmuli.

„Sub masca abundenţei aparente din ultimele decenii au apărut tendinţe periculoase. Iar acum au ieşit la suprafaţă. Procesul de integrare se tergiversează, în interiorul UE se trage o linie de delimitare. Însă antagonismul ascuns din cadrul UE este puţin probabil să ducă la un război”.

De menţionat că Junker vorbeşte nu doar despre un război în sensul interstatal propriu, ci, în primul rînd, despre controlul asupra resurselor. Urmări la fel de dramatice pot avea şi „exploziile” sociale. Tocmai la ele poate duce renunţarea la politica de austeritate. Multiplicarea nelimitată a datoriilor şi creşterea şomajului riscă mai devreme sau mai tîrziu să fie cauza unei revoluţii în Europa, conchide Junker. Dezordinile în masă ale imigranţilor într-o serie de state europene deja au demonstrat că acest pericol este real. Şi Junker dă o reţetă pentru a se evita toate acestea: să se trăiască în limita mijloacelor şi să se desfăşoare reforme nepopulare. Dar acest model are dezavantaj considerabil: lipsa de interes faţă de el din partea politicienilor. Ei au promis bunăstare şi prosperitate, cel mai bun mijloc de a primi voturile alegătorilor.

Nikita SOROKIN
Sursa:  Noi.md

Află cum sintagma „Republica Moldova - ţară de succes”, s-a transformat în „poveste pentru copii”


Fostul viceministru al afacerilor externe și integrării europene, Valeriu Ostalep, consideră că Uniunea Europeană a conștientizat că situația din Republica Moldova a ajuns la limită, iar din acest motiv a încetat să dea aprecieri pozitive Republicii Moldova. Solicitat de NOI.md, Ostalep a spus că UE și-a dat seama că în Moldova nu se produc schimbări, iar nivelul de corupție nu a scăzut dar este în creștere.


“Nu se spunea că este o țară de succes, dar ni se spunea că este o poveste de succes. Elementul cheie este sintagma “poveste”. Timp de patru ani, Filat ne-a povestit o poveste de adormit copii. Un număr anumit de persoane, printre care şi eu, timp de patru ani, am încercat să explicăm că ceea ce au vorbit ei pînă acum, este absurd. Nici un om care gîndește logic nu poate să admită că vei avea liber schimb, cînd tu nu controlezi 400 de km, vorbesc despre frontiera noastră cu Ucraina, în regiunea transnistreană. Este absurd, cu nivelul de corupți și lipsa reformelor, să crezi că te poți numi proiect de succes”, a spus Ostalep.

Potrivit lui, UE a înțeles că din punct de vedere geopolitic, în Moldova situația iese de sub control și sînt posibile alegerile anticipate, iar din acest motiv au urmat critici ale UE relevînd cauzele care nu vor permite accelerarea ţării pe segmentul integrării europene.

Comisarul european pentru Extindere şi Politică de Vecinătate, Štefan Füle, a declarat că cetăţenii din Moldova vor circula liber în Europa, abia atunci, cînd oficialii de la Chişinău vor soluţiona diferendul transnistrean.
În replică, Preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, consideră că liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană nu trebuie condiţionată de UE cu rezolvarea conflictului transnistrean.



Sursa: NOI.MD

четверг, 21 марта 2013 г.

Democrația, integrarea europeană și boșii de partide

Liberalul și bunul european Dirk Schuebel afirmă că democrația nu este pentru Moldova. Fiindcă poate frâna „integrarea europeană”. Dacă e să traducem gândul reprezentantului UE din limba păsărească în cea omenească, trebuie să înțelegem următoarele: noi le-am plătit bani grei politicienilor voștri – investiția trebuie protejată, iar datoriile trebuiesc întoarse măcar și în natură, dacă n-aveți bani. 

Astăzi e greu să mai găsești pe cineva care să pară mirat de farsa standardelor duble. Dar să fie oare toți politicienii-democrați moldoveni hoți și trădători de interese naționale? Oricum, rezultatele ultimilor trei ani demonstrează univoc caracterul defectuos al integrării iraționale nu contează unde. Este deja evident că modelele economice „europene” nu lucrează, că UE nu îi va da Moldovei banii necesari, că investiții de proporții nu vor fi. Bruxelles-ul are nevoie doar de (încă) o piață nouă pentru mârfurile sale și de un instrument suplimentar în jocurile cu Moscova și Kievul. 

Mai există ideea unei lumi democratice libere, o idee dragă Moldovei. Din păcate, formațiunea geopolitică Uniunea Europeană nu a devenit în mod automat o uniune democratică a țărilor-membre. Statele libere ale Vechii Europe au dat naștere unui monstru birocratic. Birocrația (puterea cancelariei) și democrația (puterea poporului) sunt două lucruri total diferite. De aici rezultă cauza contradicțiilor crescânde între interesele naționale ale țărilor UE și politica Bruxelles-ului. 

Am putea, bineînțeles, să nu pomenim de toate acestea, s-o ținem în continuare cu refrenul că Moldova are nevoie de libertate și de reforme pentru a se putea rupe de la trecutul împovărător. Însă politicenii-democrați nu au dreptul să fie orbi. Nu se poate de mers pe urmele lui Gorbaciov, rezultatul va fi tot același. Cum atunci de explicat ceea ce se petrece? Cine poartă răspundere pentru faptul că în mediul alegătorilor popularitatea ideilor democratice a scăzut aproape de două ori? Ceea ce vedem poate fi numit sau cretinism politic, sau vânzare a intereselor naționale. Rămâne să sperăm că dacă nu conducerea, atunci majoritatea membrilor partidelor din Alianță se situează ferm pe poziția apărării valorilor democratice. Că măcar ei conștientizează unde a fost adusă țara în rezultatul politicii aventuriste, promovată de respectivii indivizi, și își dau seama că responsabilitatea pentru „faptele” boșilor vă reveni, ca o povară apăsătoare, anume pe umerii lor.

Сообщение для центра по торговле людьми..

Британский парламент призвал прекратить выдачу молдаванам румынских паспортов

Парламент Великобритании призвал кабинет министров закрыть для граждан Молдовы возможность получения румынских паспортов. По словам консерватора от Кеттеринга Филиппа Холлобона, цитируемого The Independent, "лазейка" в виде румынских паспортов вредит английским интересам.

Парламентарий указал, что получение паспорта страны-члена ЕС на осовании того, что предки соискателя когда-то жили на ее территории неприемлемо.

"Молдова - это не Европейский союз, а центр по торговле людьми. У них соседняя дверь ведет в Румынию и сотни тысяч молдован через применение прав своих предков получают румынские паспорта с намерением иммигрировать в Соединенное Королевство, начиная с 1 января будущего года", - сказал он.

Консерватор обратился к коллегам с призывом принять "срочное обращение к министру иностранных дел о том, что представители Ее Величества делают, чтобы правительство Румынии закрыло эту лазейку на внешней границе ЕС". Лидер Палаты общин Артур Лэнсли сообщил в ответ, что глава британской дипломатии прибудет на дебаты в парламент 22 апреля для обсуждения электронной петиции о переносе открытия границ для румынских и болгарских граждан и там же можно будет поднять и вопрос в отношении Молдовы, передает MOLDNEWS