Se știe că mortul trebuie îngropat la timp. Dacă nu se întâmplă, cadavrul începe să se descompună, proces care aduce după sine efecte neplăcute. O putoare de cadavru. Un miros de moarte.
Moartea, anume cu ea se asociază noua Coaliția pentru Guvernare Pro-Europeană (în continuarea CGPE) create, joia trecută, prin acrodul semnat de deputații fracțiunilor PLDM, PDM și din gruparea așa-numiților liberali-reformatori, divorțați cu scandal de Gimpu.
În primul rând, cu moartea ideii de integrare europeană. Nu știu dacă a mai rămas la Chișinău vreun naiv/naivă care să creadă sincer că Republica Moldova poate deveni membru al Uniunii Europene. Or, să te integrezi într-un întreg înseamnă să devii parte componentă a acestui întreg.
Primul care nu crede că Moldova se poate integra în Europa este chiar noul prim-ministru, Iurie Leancă. Cunoscând mai bine decât oricine din Chișinău planurile reale ale Bruxelles-ului, Leancă încă în toamna anului 2010, în scurt timp după ce a fost numit ministru pentru afaceri externe și integrare europeană în guvernul AIE-1, și-a perimis, pentru prima și ultima dată în viață, să fie sincer. A făcut o declarație onestă și responsabilă, recunoscând că pentru Moldova trenul cu aderarea la UE deja a plecat, că noi l-am scăpat.
După această, însă, poate din cauza că declarația dânsului a stârnit mari nemulțumiri în conducerea AIE, Iurie Leancă nu a îndrăznit să repete adevărul. După aceasta Leancă doar a mințit, după cum o face și acum când, deja în calitate de premier proaspăt investit, vine cu afirmații pompoase și rupte de la realitate despre „parcursul european” al țării noastre.
Nu cred în integrarea europeană nici semnatarii acordului de creare a CGPE – nici Filat nu crede, nici Lupu, nici deputații sus-pomeniți. Până acum cel puțin declarau că ei sunt pentru „INTEGRARE europeană”, stipulând scopul de creare a fostelor alianțe (AIE-1 și AIE-2) în chiar denumirea lor. Actuala coaliție a fost instituită, având un scop mult prea pragmatic – doar pentru a GUVERNA. Atât. Și, cu toate că ni se dă de înțeles că, chipurile, se va guverna într-un stil „pro-european” (cam ce mâncare de pește ar însemna aceasta?), faptul ca atare nu se contestă: INTEGRAREA A MURIT. Numai n-a fost la timpul cuvenit îngropată.
Va fi doar guvernarea. Cam tot aceiași care a fost până acum, poate mai palidă. În fruntea guvernului – Iurie Leancă în rolul umbrei lui Vlad Filat. În fruntea parlamentului – Igor Corman, o unealtă de-a lui Plahotniuc, în rolul umbrei lui Marian Lupu. O guvernare a umbrelor – fără scopuri, fie și romantice, și fără vreun folos, cât de mic, pentru societate.
În timp ce umbrele vor guverna, prototipii umbrelor își vor vedea de treabă. Hoții vor continua să fure, corupția vă sta, ca și până acum, în capul mesei. Păpușarul va acapara prin atacuri raider noi proprietăți, va conduce cu procuratura și judecătoriile. Contrabandistul (în măsura în care îi va permite acest lucru păpușarul) se va ocupa de contrabanda cu produse de tutungerie.
De economie nu se va ocupa nimeni, după cum nu s-a ocupat până acum. Criza se va aprofunda, vor începe să moară până și ultimile întreprinderi din ramurile de prelucrare a producției agricole, care încă mai lucrează. Din fosta economie pe timpuri prosperă a Moldovei va rămâne doar o umbră a economiei.
În plan politic, Chișinăul va fi tot mai mult condus de la București. Exemplul Curții Constituționale a Republicii Moldova, unde din cei șase judecători toți șase sunt cetățeni ai României, vorbește de la sine. Și nu-i nevoie de nici un fel de „unire”, la ce bun, pentru ce să zădări câinii? Manipulând cu politicenii trădători de la Chișinău, guvernanții români și așa își ating de minune scopurile.
Rămâne societatea. Care a sperat că vor vi alegeri anticipate și că situația va reveni la normal. Societatea, care acum se simte istovită și înșelată de atâta minciună și de promisiuni deșarte. O societate care a obosit până și să rabde tot acest marasm care continuă deja de mulți-mulți ani.
Oricum, a început vara, anotimpul vacanțelor. În mod tradițional, vara se consideră un sezon mort pentru politică. Cu o coaliție a morții la guvernare, vara lui 2013 va fi pentru Republica Moldova o perioadă de neființă din toate punctele de vedere.
Și tot așa, cu mortul neîngropat în casă, sufocându-ne de putoarea minciunii politicienilor din CGPE, o vom duce, cu chiu cu vai, până la summitul UE, din noiembrie curent, de la Vilnius. Unde, se zice, va fi semnat un nu se știe ce document. Cu un conținut pe care nu-l cunoaște nimeni. Sau nici chiar semnat, documentul, ci doar parafat. Adică doar pregătit pentru o viitoare semnare. Nu se știe de cine semnare și nu se știe când.
Adică cum vine aceasta, poate să mă întrebe vreun cititor – așa și vom trăi, cu moartea la cârma țării, fără semne de viată? Am un singur răspuns.
Atâta timp cât nu vom îngropa mortul, cât vom umbla cu el prin târg, prefăcându-ne că-i încă viu și înșelându-ne unii pe alții, tot atâta timp nu vom avea șansa să reînviem.
