Majoritatea oamenilor legii care, în aprilie 2009, au făcut justiţie prin comisariatele de poliţie şi-au păstrat funcţiile, unii dintre ei chiar fiind avansaţi. Doar patru «judecători din iad» au fost excluşi din sistem, demis fiind doar unul singur. Doi dintre ei au revenit în justiţie, şi sunt în prezent avocaţi.
Acum patru ani, sute de persoane erau arestate. Majoritatea dintre ele erau luate din plină stradă. Oficial, s-a spus că au fost reţinute 323 de persoane. Organizaţiile non-guvernamentale specializate în apărarea drepturilor omului menţionau că, în urma evenimentelor din aprilie 2009, au fost reţinute nu mai puţin de 700 de persoane.Opt «judecători din iad»
La peste un an de la 7 aprilie 2009, Comisia parlamentară de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009 stabilea că, «pentru prima dată, în istoria modernă a statului R. Moldova, procesele de judecată în privinţa persoanelor reţinute şi bănuite de către poliţie în săvârşirea unor contravenţii şi infracţiuni …, au fost judecate în incinta comisariatelor de poliţie».
Conform datelor acelui raport, 6 judecători de instrucţie, sau judecători care la acel moment îndeplineau funcţia de judecător de instrucţie, s-au deplasat în comisariatele de poliţie pentru a se pronunţa în privinţa aplicării arestului preventiv: Sergiu Crutco, Mihai Diaconu, Dorin Popovici, Mihai Drosu, Ghenadie Morozan şi Anatol Galben. Ulterior, organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului au făcut publice şi numele altor magistraţi care şi-au făcut meseria în afara instanţelor: Oleg Melniciuc şi Igor Vornicescu.
90% din demersuri, în comisariate
În total, din cele 148 de demersuri ale procurorilor, 130 au fost examinate în incinta comisariatelor. Conform raportului Comisiei Nagacevschi, în 69 de cazuri, drept temei pentru examinarea de către judecători a demersurilor în incinta comisariatelor au servit demersurile scrise ale lui Igor Popa, pe atunci şeful Secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul Procuraturii Generale (PG), în alte 16 cazuri, demersurile lui Iurie Ghervas, pe atunci procuror în cadrul procuraturii sectorului Buiucani, iar în alte 45 de cazuri, drept temei a servit demersul verbal al comisarului Comisariatului de Poliţie al Sectorului (CPS) Centru, pe atunci Grigore Pulisca.
Judecătorii de instrucţie, intervievaţi post-factum, menţionau că s-au deplasat în comisariate având acceptul conducerii de atunci a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi a Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), Nicolae Clima şi, respectiv, Ion Muruianu. Nici până astăzi nu s-a revenit la acest subiect, pentru a se stabili gradul lor de vinovăţie.
La patru ani de la acele evenimente, am încercat să aflăm care a fost soarta persoanelor responsabile de înfăptuirea justiţiei în comisariate.