Aprilie 2009: Patru ani fără patru «judecători din iad»

Majoritatea oamenilor legii care, în aprilie 2009, au făcut justiţie prin comisariatele de poliţie şi-au păstrat funcţiile, unii dintre ei chiar fiind avansaţi. Doar patru «judecători din iad» au fost excluşi din sistem, demis fiind doar unul singur. Doi dintre ei au revenit în justiţie, şi sunt în prezent avocaţi.

Acum patru ani, sute de persoane erau arestate. Majoritatea dintre ele erau luate din plină stradă. Oficial, s-a spus că au fost reţinute 323 de persoane. Organizaţiile non-guvernamentale specializate în apărarea drepturilor omului menţionau că, în urma evenimentelor din aprilie 2009, au fost reţinute nu mai puţin de 700 de persoane.

Opt «judecători din iad»

La peste un an de la 7 aprilie 2009, Comisia parlamentară de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009 stabilea că, «pentru prima dată, în istoria modernă a statului R. Moldova, procesele de judecată în privinţa persoanelor reţinute şi bănuite de către poliţie în săvârşirea unor contravenţii şi infracţiuni …, au fost judecate în incinta comisariatelor de poliţie».

Conform datelor acelui raport, 6 judecători de instrucţie, sau judecători care la acel moment îndeplineau funcţia de judecător de instrucţie, s-au deplasat în comisariatele de poliţie pentru a se pronunţa în privinţa aplicării arestului preventiv: Sergiu Crutco, Mihai Diaconu, Dorin Popovici, Mihai Drosu, Ghenadie Morozan şi Anatol Galben. Ulterior, organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului au făcut publice şi numele altor magistraţi care şi-au făcut meseria în afara instanţelor: Oleg Melniciuc şi Igor Vornicescu.

90% din demersuri, în comisariate

În total, din cele 148 de demersuri ale procurorilor, 130 au fost examinate în incinta comisariatelor. Conform raportului Comisiei Nagacevschi, în 69 de cazuri, drept temei pentru examinarea de către judecători a demersurilor în incinta comisariatelor au servit demersurile scrise ale lui Igor Popa, pe atunci şeful Secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul Procuraturii Generale (PG), în alte 16 cazuri, demersurile lui Iurie Ghervas, pe atunci procuror în cadrul procuraturii sectorului Buiucani, iar în alte 45 de cazuri, drept temei a servit demersul verbal al comisarului Comisariatului de Poliţie al Sectorului (CPS) Centru, pe atunci Grigore Pulisca.

Judecătorii de instrucţie, intervievaţi post-factum, menţionau că s-au deplasat în comisariate având acceptul conducerii de atunci a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi a Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), Nicolae Clima şi, respectiv, Ion Muruianu. Nici până astăzi nu s-a revenit la acest subiect, pentru a se stabili gradul lor de vinovăţie.

La patru ani de la acele evenimente, am încercat să aflăm care a fost soarta persoanelor responsabile de înfăptuirea justiţiei în comisariate.

Doi judecători eliminaţi din sistem

În ianuarie 2010, CSM nu l-a propus în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă pe Mihai Drosu, care în aprilie 2009 era judecător de instrucţie la Judecătoria Buiucani şi care elibera 15 mandate de arest din tot atâtea demersuri ale procurorului, toate în incinta Comisariatului General de Poliţie (CGP). CSM a invocat şi faptul că magistratul a eliberat mandate de arest în comisariat. A doua zi, Drosu a depus cerere de demisie, acceptată de CSM. Ulterior, acesta a încercat să devină avocat. Uniunea Avocaţilor, dar şi instanţele de judecată i-au refuzat, însă, solicitarea.

Dorin Popovici, fost judecător de instrucţie la Judecătoria Buiucani, care în aprilie 2009 a emis 10 încheieri privind aplicarea arestului preventiv în incinta CGP, după tot atâtea demersuri ale procurorului, nu mai are nicio şansă să devină judecător. După un şir de procese, la finele anului trecut, magistraţii Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) au decis să menţină hotărârea CSM privind demiterea sa. În 2011, Popovici activa în cadrul Victoriabank. Conducerea băncii ne anunţa atunci că acesta şi-a dat demisia, chiar în perioada în care ZdG dezvăluia locul de muncă al fostului judecător. Cert este că acum nici Popovici, nici Drosu nu mai sunt în sistem, fiind singurii justiţiari implicaţi în evenimentele din aprilie cu acest statut.

Doi, deveniţi avocaţi «de instrucţie»

Sergiu Crutco, care în 2009 era judecător de instrucţie la Judecătoria sect. Centru, a obţinut, în februarie 2011, licenţa de avocat. Crutco a examinat nu mai puţin de 45 de mandate de arest în incinta CPS Centru la solicitarea comisarului Grigore Pulisca. Crutco a admis atunci integral sau parţial toate cele 45 de demersuri ale procurorului privind aplicarea arestului preventiv. Contactat de ZdG, acesta ne-a spus că şi-a suspendat licenţa de avocat, dar a refuzat orice alte discuţii. «Eu cu Ziarul de Gardă nu comunic», a zis el. În martie 2010, Crutco era demis de CSM, inclusiv pentru eliberarea mandatelor de arest în comisariatele de poliţie.

În martie 2010, Institutul pentru Drepturile Omului (IDOM) şi Asociaţia Promo-LEX au depus plângeri la CSM în privinţa altor magistraţi despre care afirmau că «au făcut justiţie» la 7 aprilie, doi dintre care chiar în incinta unor comisariate: Oleg Melniciuc şi Igor Vornicescu. Ultimul a fost demis în iulie 2012, însă nu din cauza evenimentelor din aprilie. CSM l-a dat afară pentru absenţă nemotivată de la serviciu. IDOM şi Promo-LEX susţineau că Vornicescu, pe 10 aprilie 2009, s-a deplasat la CPS Râşcani, unde a aplicat sancţiuni privative de libertate în 38 de cauze din 41. În noiembrie 2012, acesta a obţinut dreptul de a profesa avocatura.

Patru magistraţi, salvaţi

În aprilie 2009, Mihail Diaconu îndeplinea funcţia de judecător de instrucţie la Judecătoria Buiucani. Conform raportului Nagacevschi, acesta s-a deplasat în incinta Comisariatului General de Poliţie (CGP), unde a admis toate cele nouă demersuri înaintate de către procuror privind aplicarea arestului preventiv. Diaconu însă, spre deosebire de alţi magistraţi implicaţi în evenimentele din aprilie, şi-a păstrat funcţia.

Nepedepsiţi au rămas şi alţi doi judecători de instrucţie care la 7 aprilie 2009 făceau dreptate în comisariate: Ghenadie Morozan şi Anatol Galben, ambii de la Judecătoria sect. Râşcani din Chişinău. Morozan a eliberat mandate de arest în condiţiile cerute de procuror în majoritatea cazurilor. În 16 cazuri, acesta a acceptat toate doleanţele procurorului, iar în alte două, le-a respins. Ghenadie Morozan continuă să-şi exercite funcţia de judecător de instrucţie în cadrul Judecătoriei Râşcani şi în 2013.

«Finul», aproape de promovare

Anatol Galben, colegul lui Morozan, are cele mai multe cauze examinate în comisariate. În incinta CGP, el a examinat 33 de demersuri ale procurorului. Acesta, însă, a admis doar 9. Galben este şi în continuare judecător de instrucţie la Judecătoria Râşcani.

Celălalt magistrat despre care Promo-LEX şi IDOM anunţau că a făcut legea în comisariate, Oleg Melniciuc, nu doar că nu a fost pedepsit, ci aşteaptă să fie promovat în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Râşcani. Ultimul cuvânt va trebui să-l spună preşedintele Nicolae Timofti, pe masa căruia e dosarul său. Precizăm că Melniciuc este finul de cununie al preşedintelui CSJ, Mihai Poalelungi, fapt recunoscut de ambii magistraţi.

Cele două organizaţii afirmau că Melniciuc, fiind vicepreşedintele Judecătoriei sect. Râşcani, s-a deplasat la CPS Râşcani în ziua de 8 aprilie 2009, unde a examinat materiale administrative şi a emis decizii de aplicare a sancţiunilor administrative în privinţa a cel puţin 8 persoane.

«Instigatorii» au ajuns şefi

Nici celelalte trei persoane care au cerut judecătorilor să se deplaseze în comisariate nu o duc mai rău. Procurorul Igor Popa, în baza demersului căruia judecătorii de instrucţie din sect. Râşcani s-au deplasat în incinta comisariatului pentru a elibera mandate de arest, este acum procurorul Procuraturii sect. Râşcani din Chişinău.

Iurie Ghervas, un alt procuror care cerea deplasarea judecătorilor în comisariate, activează şi în continuare în procuratură, în cadrul Secţiei control al urmăririi penale a PG.

Grigore Pulisca, fost comisar al CGP Centru, care le indica judecătorilor de instrucţie să examineze mandatele de arest în afara instanţelor, a ajuns, în martie 2012, comisar de Cantemir. Înainte de asta, Pulisca a lucrat la Direcţia Poliţie Criminală.

Pedeapsă selectivă. De ce?

Nicolae Roşca, preşedintele Colegiului Disciplinar din cadrul CSM, ne-a spus că, din câte-şi aminteşte, în cadrul Colegiului Disciplinar s-a discutat doar cazul lui Dorin Popovici. «Cazurile celorlalţi judecători nu au fost discutate pentru că nu au fost intentate proceduri disciplinare pe numele lor de către membrii CSM».

Nicolae Clima, preşedinte CSM în aprilie 2009, nu a putut fi contactat. Dumitru Visternicean, cel care l-a succedat în această funcţie, susţine că persoanele responsabile au fost pedepsite, «iar dacă cineva nu a fost pedepsit, înseamnă că nu a existat din partea lui nicio infracţiune».

Alţi membri ai CSM ne-au spus că unii magistraţi au fost, într-un fel sau altul, protejaţi, scăpând astfel de pedepse. Acum, termenul de prescripţie pentru faptele comise de ei a fost depăşit, astfel că «judecătorii din iad» nu vor mai fi traşi la răspundere niciodată.

Juristul Ion Guzun, director de programe în cadrul Centrului de Resurse Juridice, susţine că «este clar că în dosarele 7 aprilie a avut loc o jusiţie selectivă. Este straniu că au fost sancţionati disciplinar cei care în 2009 au primit ordine, nu şi cei care au dat ordine, cum ar fi procurorul Popa, care, în loc să fie sancţionat, a fost promovat», a menţionat juristul.

Material realizat cu susţinerea Fundaţiei Soros-Moldova, în cadrul proiectului operaţional «Îmbunătăţirea respectării dreptului la libertatea şi siguranţa persoanei în Moldova»

Victor MOŞNEAG,

Sursa: zdg.md