În mod sigur, Republica Moldova nu este „o poveste de succes”. Şi cum ar putea fi „o poveste” şi încă „de succes” cea mai săracă şi mai coruptă ţară din Europa? De multe ori m-am întrebat care însă ar putea fi sintagma care ar defini cu exactitate, fără greş Republica Moldova? Aşa cum e, spre exemplu, când spui „Ţara Lalelelor” şi înţelegi că este vorba de Olanda sau „Ţara Lacurilor Albastre” – Canada, „Ţara Soarelui Răsare” – Japonia.
Republica Moldova, cea mai nebuloasă ţară de pe continent
Iată însă că după ultimele evoluţii din scandalul de la Banca „Moldova-Agroindbank” am găsit sintagma care redă întocmai esenţa relaţiilor din ţara noastră. Convingerea mea este că Republica Moldova este, întâi şi-ntâi, nu cea mai coruptă şi mai săracă ţară din Europa, ci cea mai nebuloasă ţara de pe continent, dacă nu chiar din lume. Adică ţara în care torul este confuz, difuz, dubios, echivoc, haotic, imprecis, incert, indefinit, încâlcit, încurcat, îndoielnic, neclar, nedefinit, nedesluşit, neînţeles, nelămurit, neprecis, nesigur, obscur, problematic, tulbure şi vag.
Rraiderul nu e chiar raider, ci o reglare de conturi între acţionari
Nu mai târziu decât săptămâna trecută, Consiliul Băncii Comerciale „Moldova-Agroindbank” (pe scurt - MAIB) a emis un comunicat în care a atenţionat opinia publică asupra faptului că banca a devenit ţinta unor noi atacuri ostile, cerând implicarea organelor de resort în soluţionarea problemei. Consiliul de administraţie al băncii afirmă că, începând cu luna februarie 2013, „banca, organele de conducere ale acesteia, precum şi acţionarii băncii, au devenit ţinta unor noi acţiuni frauduloase din partea unui grup de persoane care acţionează concertat, fiind susţinut de unele persoane cu funcţii de răspundere din organele de stat (administrative şi judiciare), precum şi de către Registratorul independent „Registru-Corect”. Consiliul de administrare susţinea că este vorba de ceva care este mai ceva decât un atac raider, care este pus la cale de persoane necunoscute care au preluat pe căi ilegale, frauduloase aproape 26 la sută din acţiunile băncii. Dar iată că a trecut mai puţin de o săptămână şi avem posibilitatea să constatăm că atacul raider nu e chiar atac raider, ci este vorba, mai curând, de nişte conflicte, de o reglare de conturi între preşedintele MAIB şi o parte dintre acţionari.
Raiderii – nişte acţionari nemulţămiţi
Luni, 3 iunie, portalul infomoldova.net publică un material în care prezintă conţinutul unei scrisori deschise care vine de la proprietarii celor 26 la sută din acţiunile băncii, adică de la presupuşii raideri. Aceştia cer convocarea de urgenţă a Adunării Generale Extraordinare a acţionarilor băncii pentru a alege o nouă conducere.
Şase deţinători ai 26,5% din acţiunile MAIB susţin că vor să numească o altă persoană în funcţia de preşedinte al Comitetului de conducere al MAIB pe motiv că actualul preşedinte, Natalia Vrabie, are o vârstă înaintată.
Unul dintre noii proprietari ai acţiunilor MAIB, Compania Diarstamia Management, consideră că toate declaraţiile conducerii MAIB privind pretinsul atac raider sunt nefondate şi duc societatea în eroare.
În scrisoarea deschisă la care face referinţă portalul infomoldova.net, noii proprietari ai celor 25,6% de acţiuni, solicită instituţiilor de drept, dar şi conducerii ţării să nu se lase influenţaţi de declaraţiile conducerii MAIB: “Acestea urmăresc scopul de a distrage atenţia de la adevăratele probleme ale băncii şi de a împiedica exercitarea drepturilor noilor acţionari”.
Un atac raider insinuat
În acelaşi context vom aminti că până la difuzarea scrisorii deschise a noilor acţionari de la MAIB, unul dintre aceştia, şi anume cetăţeanul german Benyamin Rosenberg, a cerut în mod public conducerii băncii “să nu insinueze atacuri raider”: „Am primit de la avocaţii mei informaţii despre comunicatul Moldova-Agroindbank şi o amplă campanie mediatică, potrivit căreia banca ar fi devenit ţinta unor acţiuni frauduloase de transferuri ilegale cu acţiunile băncii din partea unui grup de persoane, care ar acţiona concertat. În acest sens, am încercat să iau legătura cu responsabili din cadrul Moldova-Agroindbank şi a Băncii Naţionale a Moldovei, însă nu am reuşit să obţin o audienţă. Consider regretabile aceste declaraţii şi ar fi bine ca Moldova-Agroindbank să nu genereze publicului emoţii, dar să dea explicaţii clare şi precise vizavi de achiziţiile de acţiuni”, a declarat Benyamin Rosenberg.
Adevărul, dar nu tot adevărul
Deci, aşa cum am mai spus-o mai sus, există un conflict în sânul acţionarilor de la Moldova-Agroindbank, pe care conducerea băncii s-a grăbit să-i spună atac raider, probabil, ca să atragă de partea sa opinia publică. În realitate, este greu de desluşit care sunt dedesubturile acestuia, totul e foarte nebulos, căci asta se întâmplă în Republica Moldova! Toţi operează cu tot felul de probe, cifre, date, care luate în parte sunt corecte, dar niciodată nu creionează tabloul întreg ca să poţi înţelege ce se întâmplă. Adică spun adevărul, dar nu tot adevărul, lasă ca câte ceva să rămână în ceaţă, în umbră.
De la Moldavskie Vedomosti cetire: „Moldova-Agroindbank” navighează sub pavilion pirateresc
Există mai multe versiuni ale motivaţiilor acestui conflict, una dintre ele a fost lansată de publicaţia Moldavskie Vedomosti, pe care o reproducem în câteva teze şi care pare să fie veridică.
Moldavskie Vedomosti afirmă că “cea mai mare vină pentru problemele celei mai mari bănci din Republica Moldova o poartă preşedintele instituţiei, Natalia Vrabie, care conduce banca „sub pavilion pirateresc”: „Oamenii care cunosc situaţia de la „Moldova-Agroindbank” nu doar din auzite rămân cu impresia că preşedintele acesteia, Natalia Vrabie, niciodată nu a trăit în pace cu acţionarii, urmărindu-le orice pas, şi îi pedepsea aspru de fiecare dată când apărea riscul de a pierde frâiele conducerii. Dar nici aceasta nu e principala cauză de „divorţ”. Acţionarii plecau singuri când înţelegeau că pentru Vrabie toate mijloacele sunt bune în goană după venituri, care nu întotdeauna sunt legale. Banca cu cea mai mare autoritate din ţară, de fapt, navighează sub pavilion pirateresc!
În prima jumătate a anului 2012, „Moldova-Agroindbank” a deschis conturi ilegale unor persoane juridice de suma totală de aproximativ 100 de milioane de lei. Intrând prin corupţie în cârdăşie cu organele fiscale, banca a scăpat cu o amendă de 100 de mii de lei în loc de 30 de milioane de lei care trebui să fie plătite dacă s-ar fi aplicat legea. Acum, această afacere frauduloasă este cercetată în cadrul unui dosar penal", scrie Moldavskie Vedomosti.
„Maşina de spălat bani”, sub acoperirea BERD?
În acelaşi context, Moldavskie Vedomosti aduce acuzaţii şi celor de la Banca Europeană pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare: "Natalia Vrabie a inventat schema piraterească în complicitate cu consiliul de administraţie şi cu consiliul de observatori de la „Moldova-Agroindbank”. „Maşina de spălat bani” a fost creată sub acoperirea Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, un partener solid al MAIB. În consecinţă, contribuabilii au devenit victime ale titularilor conturilor ilegale, care şi-au câştigat capitalurile în economia subterană, apoi cei care au spălat bani împreună cu banca nu au achitat impozitele a doua oară, iar a treia oară banca s-a eschivat de la plata amenzii de 30 de milioane de lei. Victime ale escrocheriei puse la cale de Natalia Vrabie au devenit şi deţinători de acţiuni cinstiţi, care nu doresc să câştige bani pe căi ilicite, nu vor să participe la afacerile murdare ale bancherului.
Nu oare de aceea unii acţionari, care ţin la reputaţia lor, caută să se debaraseze de pachetele lor fără a dezvălui adevăratele motive? Actuala conducere a băncii riscă să piardă puterea – noii acţionari vor alege alt consiliu de administraţie, preşedintele consiliului, îşi va pierde fotoliul şi Natalia Vrabie.
Deşi averea familiei Vrabie era evaluată nu chiar demult la 80 de milioane de lei, lăcomia preşedintelui băncii nu are limite. Recent, presa relata precum că, potrivit contractului încheiat cu Vrabie, banca trebuie să-i achite cheltuielile legate de concediile de vară şi de iarnă, să acopere costurile tuturor fanteziilor estivale care îi trece cucoanei prin cap, precum şi cheltuielile de tratament şi pentru proceduri cosmetice etc., etc. Iar în cazul în care va fi eliberată din funcţie, banca va fi nevoită să-i achite Nataliei Vrabie compensaţii de vreo zece milioane de euro. Şi toate astea drept recompensă pentru că preşedintele MAIB clatină luntrea bancară, încercând răbdarea organelor de drept cu diferite scheme ilegale”, susţin jurnaliştii de la Moldavskie Vedomosti.
Am spus mai sus că versiunea prezentată de Moldavsckie Vedomosti, care afirmă că MAIB şi BERD sunt implicate în spălarea banilor, este una plauzibilă pentru că anume BERD (care este acţionar la MAIB) s-a implicat public în acest scandal. Într-o scrisoare adresată lui Nicolae Timofti, Marian Lupu, Vladimir Filat şi lui Dorin Drăguţanu, conducerea BERD preciza că a fost informată că au avut loc tranzacţii suspicioase cu acţiuni MAIB, la fel ca în cazul atacurilor raider din vara anului 2011: „Vă solicităm respectuos să examinaţi urgent această situaţie şi să vă asiguraţi că se utilizează toate pârghiile legale pentru a suspenda tranzacţiile care au loc şi a anula efectul lor dacă acestea sunt ilicite”. Totodată, în scrisoarea expediată autorităţilor Republicii Moldova acum mai bine de o lună, conducerea BERD anunţa că membrii Consiliului Director intenţionează să facă noi investiţii în MAIB, cerând, în schimb, acţiuni decisive pentru protejarea instituţiei financiare de atacuri frauduloase.
De ce tace BERD?
Aici ar fi locul pentru concluzii, pe care deocamdată nu le putem face. Şi asta pentru că deţinem doar declaraţiile părţilor implicate în conflict, dar nu şi constatările organelor de control, care promit să facă lumină asupra cazului. Nu ne rămâne decât să le aşteptăm. Pentru că trăim în Republica Moldova, s-ar putea ca aceste rezultate să se lase foarte, foarte mult aşteptate. S-ar putea ca, în general, organele de control să uite despre acest caz şi să tacă. Aşa sunt organele de control în Republica Moldova. Nu ne miră. Ne miră altceva: de ce BERD tace atunci când este acuzată de Moldavskie Vedomosti că spală bani prin intermediul MAIB? Materialul din Moldovaske Vedomosti a fost publicat încă la începutul lunii aprilie, dar nu am găsit nicăieri replica celor de la BERD. Curios, nu?
Sergiu PRAPORŞCIC
