Jaful împotriva micilor proprietari imobiliari. Primarul Chirtoacă, aliatul mafiei din construcţii

Aproape în fiecare zi presa ne relatează cu lux de amănunte despre ciocnirile dintre proprietarii de apartamente din Chişinău cu reprezentanţii unor firme de construcţii sau cu poliţia. Mai bine zis, despre faptul cum angajaţii unor firme de construcţii, de pază sau chiar poliţia i-au ciomăgit în cel mai democratic şi european mod pe nişte bieţi chişinăuieni care au avut îndrăzneală să protesteze împotriva construcţiei unei mansarde pe blocul ce le aparţine sau chiar a unui nou bloc pe trenul de joacă pentru copii din curtea lor.

S-a ajuns în situaţia în care chişinăuianul proprietar de apartament nu mai poate decide asupra proprietăţii sale. Nu contează că eşti proprietarul apartamentului şi nu accepţi ca deasupra casei tale să se mai construiască o mansardă, care are unul sau chiar două etaje. Dacă mafia vrea asta – se va construi, dar tu, proprietarul, ai doar şansa să o iei la moacă sau chiar să ajungi după gratii. Mafia este atotputernică, pentru că în serviciul ei se află toţi, întreaga administraţie a municipiului şi, în primul rând, primarul capitalei, tânărul liberal Dorin Chirtoacă.

Că cele două mandate ale lui Chirtoacă sunt un eşec total, nu mai este pentru nimeni un secret. Nu s-a făcut nimic în acest oraş, absolut nimic. Chiar dacă am presupune că primarul general nu a prea avut multe mijloace în acest sens, ceea ce e absolut fals, oricum el putea să facă un lucru foarte important – un pic de dreptate. Măcar un pic de dreptate. Ca liberal ce se pretinde, să aibă un minim de respect faţă de proprietatea privată. Să nu vândă pentru câţiva bănuţi, pe care îi pune, probabil, în propriul buzunar, el şi şleahta lui de funcţionari rapace, terenurile şi spaţiile din domeniile publice şi private.

Iată că în plină eră a triumfului liberalismului, în plin proces de integrare europeană sic!, în capitala Republicii Moldova nu este respectat dreptul elementar la proprietate. Cei care au bani în buzunar îi cumpără pe cei de la putere şi îşi sporesc şi mai mult averile pe seama puţinului pe care îl au cei săraci, cei care dispun de o brumă de proprietate. Asta e schimbarea până la capăt promisă în 2007 de liberali.

Sergiu PRAPORŞCIC

Sursa

Bulevardul Moscova va fi ”lichidat”?

Autoritățile municipale, încearcă din nou să speculeze pe moartea unei persoane cu renume, urmărind interese naționale înguste. Este vorba despre primarul Dorin Chirtoacă, care face speculații pe marginea redenumirii străzilor, denumirea cărora, într-un fel sau altul, leagă Chișinăul de numele notorii care au tangență cu Rusia. Iar orice amintire despre ”rusofoni” este străină și reprezintă pentru edilul capitalei o ură pe care o poartă din copilărie, visînd la ”Marea Unire”. Mai mult, primarul vrea, că în orașul pe care l-a acaparat, nimic să nu amintească de Rusia și ruși, chiar și denumirea străzilor. Acesta este motivul, pentru care Chirtoacă nu acceptă nici o denumire de stradă, care are tenagență cu istoria poporului moldovenesc și cel rus, inclusiv ”Bulevardul Moscova”. 

Astfel, Chirtoacă a acceptat inițiativa liderului Partidului Național-Liberal, Vitalia Pavlicenco, cu privire la lichidarea bulevardului Moscova, din sectorul Rîșcani al capitalei. Liderul formațiunii neo-fasciste a propus redenumirea bulevardului în cinstea regretatului poet, Dumitru Matcovschi, care la începutul anilor 90, era unul din liderii Frontului Popoular din Moldova.

Acest război al forțelor neonaționaliste este condiționată doar de limitarea intelectuală a acestora. Doar astfel de persoane pot promova naționalismul prin xenofobie. Alte argumente nu există, pentru că ei se limitează doar la declarații goale, acumulîndu-și dividente politice pe seama instigării la ura interetnică și utiliziarea metodelor aplicate de ”prietenul și învățătorul” Adolf. 

Atracția edilului capitalei și ”adepților” lui din organizațiile neo-fasciste față de ideologia ”supremației românilor” este evidentă. Niciun primar de oraș cu judecata sănătoasă, nu ar fi denumit o stradă în cinstea dictatorului româno-fascist Antonescu. Chirtoacă însă nu a ezitat să o facă. Acum, în suburbia capitalei există o stradă în cinstea dictatorului fascist, călăului și criminalului, care se face vinovat pentru moartea a zeci și sute de mii de evrei, ruși, ucraineni împușcați la Chișinău. Pe Chirtoacă nu l-a costat nimic să numească o stradă în numele unui ”om”, pe care l-a condamnat întreaga lume și chiar istoria. 

Amintim, că acum cîțiva ani, dl Chirtoacă a vrut să șteargă din istoria Chișinăului și numele lui Alexandr Pușkin, redenumind strada în cinstea altui poet, Grigore Vieru. Acum – noi încercări de lichidare din istoria Chișinăului a bulevardului Moscova, care poartă acest nume de mai bine de 40 de ani!. Apropo, autoritățile moscovite nu luptă cu istoria și nu încearcă să o denatureze. Astfel, în orașul Moscova există o stradă, care poartă numele de ”Moldavscaia” și nimeni nu încearcă să-i dea altă denumite. Asta pentru, că să anulezi o prietenie a două popoare, care dureză cîteva secole printr-o decizie a primăriei , este cel puțin stupid.

În țară-i potop, iar guvernații fac statistici

Pentru mii de cetățeni ieri s-a întâmplat sfârșitul lumii, după ce ploile abundente au făcut ravagii în toată țara. N-o să enumăr acum statistici de pagube, pentru că nenorocirea unui om nu încape în cifre banale. Cifrele sunt pentru guvernanți. Știți pentru ce le trebuie? Nu să ne ajute, deloc! Le trebuie pentru rapoarte, pentru a extrage bani din buget, pe care știu ei cum să-i folosească, pentru a cerși ajutoare externe, pe care știu ei cui să le împartă. Așa sau altfel, indiferent de ce hotărâri ia conducerea țării, omul nevoiaș rămâne singur față în față cu nevoia. 

Apartamente, case, subsoluri inundate, copaci doborâți, mașini avariate, sisteme de canalizare ieșite din funcțiune, străzi închise, localități deconectate de la energia electrică, culturi agricole la pământ – se întâmplă de fiecare dată când dau ploile peste noi. Nu pentru că suntem neputincioși, dar pentru că suntem total nepregătiți! În primul rând autoritățile.

Fără infrastructură, fără servicii competente, fără grupuri de intervenție operativă, cu instalații uzate și depașite, autoritățile ne lasă în grija sorții fața în față cu toate pericolele posibile. Ce poate să facă un om simplu? Să-și salveze viața, dacă-i stă în puteri și are noroc, să-și salveze bunurile, dacă reușește, să-și ajute aproapele, dacă poate. Ce fac guvernanții atunci când dau ochii cu vreo calamitate? Calculează pagubele și o fac pe victimele. La asta se pricep bine! 

Ce vom face dacă, Doamne ferește, dă peste noi un cutremur puternic, un incendiu de proporții sau o inundație repetată a râurilor Prut și Nistru, dacă autoritățile se împotmolesc în cazul unei ploi și o face repetat, ploaie după ploaie?

Sursa