NEOFASCISMUL ROMÂNESC - GERMENELE CIUMEI FASCISTE

Astăzi mulți dintre noi își amintesc de o replică din filmul artistic ”Șaptesprezece clipe ale primăverii”, cînd cu cîteva săptămîni pînă la căderea celui de-al Treilea Reich, Muller spunea că ”actuala generație este pierdută pentru noi - ea nu ne va ierta bombardamentele...Iar pentru nepoții noștri, vom fi eroi. Iar cînd cineva, în loc de ”bună dimineața” vă va saluta cu ”heil”, iată atunci, Stierlitz  - va fi iarăși nevoie de noi!”.

Replica din această producție cinematografică renaște în memorie nu întîmplător. Ciudat, dar criminalul fascist a prevăzut, cum vor evolua evenimentele peste zeci de ani. Cel mai groaznic lucru, este faptul, că astăzi neofascismul românesc prinde rădăcini în Moldova - țară care a plătit pentru Marea Victorie cu viața a 300 de mii de ostași, sute de mii de persoane împușcate, zeci de mii de oameni deportați și chinuiți pînă la moarte în lagărele de concentrare.

Integrarea Europeană în stil moldovenesc

Astăzi putem urmări, atitudinea criminală a reprezentanților actualei puteri față de cetățenii Moldovei. Xenofobia, profanarea monumentelor sovietice, umilirea și batjocura față de veteranii Marelui Război pentru Apărarea Patriei și a Muncii, privarea persoanelor de vîrsta a treia de toate compensațiile și indemnizațiile sociale, legalizarea organizațiilor românești neofasciste de extremă dreapta - toată această politică este promovată cu succes de reprezentanții puterii, sub acoperirea valorilor și liberăților europene.

Această ”poveste de succes” conține și închiderea de către actuala putere a mass-media de opoziție, războiul deschis cu simbolica sovietică, aplicarea metodelor fasciste de lichidare a oponenților politici, dezastrul în economia națională și sărăcirea completă a populației, tineri dezamăgiți, nevoiți să părăsească țara - iată rețeta unică de integrare europeană în stil moldovenesc. Și să nu uităm de sfidarea normelor Constituției, creșterea criminalității și ferădelegii, atacurile raider asupra băncilor și companiilor, închiderea școlilor, grădinițelor, punctelor medicale din sectorul rural, creșterea prețurilor. La ”desert” avem opinia actualilor conducători privind succesul guvernării sale în fața comisarilor europeni iar cireașa de pe tort - este propaganda homosexualismului și disprețuirea valorilor religioase ale poporului moldovenesc.

Antonescu - ”lumina” neofascismului românesc în Moldova

Ar fi amuzant, dacă nu ar fi atît de trist: poporul multinațional al Moldovei a devenit ostatec al neofascismului românesc, care renaște cu fiecare zi. Eroizarea criminalului româno-fascist, Antonescu și ideea ”României Mari” domină tot mai mult în mințile oamenilor de aici. O dovadă în acest sens, este denumirea unei străzi din Chișinău în cinstea lui Antonescu. Să numești o stradă în numele unui călău fascist într-o țară, care pretinde în UE, este cel puțin straniu. Autoritățile municipale, în persoana liberalului Chirtoacă ar putea merge mai departe. Vă imaginați ce nume notorii ar purta străzile Chișinăului!. De exemplu: bd Adolf Hitler, bd. Paul Joseph Goebbels sau str. Heinrich Luitpold Himmler.

Denumirea unei străzi municipale în cinstea criminalului fascist Antonescu - este o acțiune ridicolă, o blasfemie și o batjocură. Să ne reamintim un pic istoria, și anume cînd în noiembrie 1940, Antonescu a semnat Protocolul de aderarea a României la Pactul Tripartit. Atunci el a menționat despre ”legătura organică și firească” dintre legionari, Partidul Național-Socialist German și fasciștii italieni. Ulterior, Antonescu a abrogat Constituția română, a amplificat represiunile împotriva opoziției, iar la sfîrșitul anului 1940 a deschis în România 35 de lagăre de concentrare. ”Garda de Fier”, condusă de Antonescu a început să desfășoare adevărate acte de terorism împotriva propriului popor.

Toate aceste batjocuri și crime ale lui Antonescu împotriva poporului Moldovei la începutul Mareului Război pentru Apărarea Patriei sunt de nedescris. Propaganda de doi bani sub acoperirea ”României Mari” s-a adeverit a fi nimic altceva decît o teroare împotriva poporului molodvenesc multinațional. Imediat după intrarea trupelor românești pe teritoriul RSSM, au fost create ghetto-uri, unde au fost supuși chinurilor și omorîți cca 300 mii de evrei. Cu regularitate erau efectuate pogromuri împotriva rușilor, ucrainenilor, bulgarilor și găgăuzilor. Chiar și reprezentanții națiunii titulare - moldovenii, erau supuși umilințelor și persecuțiilor din partea regimului român fascist.

Uimitor, că o astfel de persoană inumană, condamnată de întreaga omenire pentru crimele săvîrșite și blestemat de istorie, astăzi este un adevărat erou pentru tinerii cu viziuni de extremă dreapta. Și mai uimitoare sunt încercările București-ului de a justifica toate crimele lui Antonescu. Amintim, la începutul lunii decembrie 2006, Curtea de Apel București a emis o hotărîre, prin care mareșalul Antonescu parțial a fost achitat pentru alianța cu Germania în războiul împotriva URSS. Magistrații bucureșteni l-au declarat pe Antonescu și adepții acestuia drept nevinovat de crimele comise împotriva omenirii. Și asta nu e tot. Instanța de judecată din România a recunoscut ”războiul pentru eliberarea Basarabiei și Bucuvinei de Nord” legitim ”începînd cu 22 iunie 1941 pînă la înlăturarea amenințării militare sovietice”. Decizia Curții de Apel București a fost anulată de Curtea Supremă de Justiție din România în mai, 2008.

Chiar și în aceste condiții, răspîndirea neofascismului românesc  nu a încetat. Recent, președintele României, Traian Băsescu și-a permis să facă referire la ”clasicul” Antonescu (vis-a-vis de evenimentele din Moldova) și chiar să-l citeze, spunînd ”Români, vă ordon - treceți Prutul!”. Evident, comentariile sunt de prisos.

Evoluția neofascismului în Moldova

Astăzi eroizarea călăului fascist Antonescu și a ”meritelor” acestuia, în special par a fi o blasfemie. Țara, care cu sînge a plătit pentru Victoria în acel război, pentru libertatea și independența sa, astăzi este cuprinsă de neofascismul românesc, și desigur, cu acordul tăcit al autorităților.

Primii germeni ai neofascismului în Moldova și-au făcut apariția încă la sfîrșitul anilor 80, ai sec. trecut, cînd se forma Frontul Popular. Părinții noștri țin minte acele vremuri, cînd cei care nu cunoșteau limba ”română” erau dați afară de la lucru, cum cetățenii țării erau privați de un loc de muncă doar pentru că nu erau reprezentanții națiunii titulare. Mulți își amintesc de demonstrațiile naționaliștilor români din PMAN, și desigur, sloganul antirus ”Cemodan! Vokzal! Rossia!”.

”Progresul” naționalismului român a provocat în rezultat conflictul fratricid de pe Nistru, care încă atunci a divizat țara în două tabere:  a celor care nu doreau să accepte noul stil de viață pro-român, și a celor care au fost nevoiți să accepte acest lucru. Escaladarea urei și a intoleranței interetnice, susținută de guvernarea de atunci, era cît pe ce să provoace un război fratricid, cînd a demarat ”cruciada” română naționalistă asupra Găgăuziei. În următorii ani, situația pare că s-a stabilizat, și a devenit clar că, naționalismul, în special neofascimul român nu are loc pe pămîntul moldovenesc. Moldovenii și ucrainenii, rușii și bulgarii, găgăuzii și evreii au început să convețiuiască în pace pe acest pămînt, așa cum a fost secole la rînd.

Cu regret, însă actuala putere a demonstrat de ce este capabilă pe 7 aprilie 2009. Actualii conducători ai țării și-au început guvernarea cu pogromuri, fiind devastate sediile Președinției și a Parlamentului, la fel cum Hitler a procedat cîndva, acuzîndu-i pe comuniști de incendierea Reihstagului. Anume pe 7 aprilie am văzut chipul adevărat al neofascimului românesc pe pămîntul moldovenesc. Steagul altului stat arborat deasupra Președinției, profanarea simbolurilor statalității moldovenești - stemei și drapelului, negarea necesității de păstrare a statalității moldovenești - toate acestea reprezintă noul chip al neofasciștilor români, și toate acestea au fost făcute cu acordul tăcit al autorităților.

Situația a evoluat. Apariția în oraș a inscripțiilor ”Să terminăm cu acești ruși!”, închiderea școlilor și a liceelor cu predare în limba rusă, presiunile asupra mass-media în limba rusă, imposibilitatea de angajare în cîmpul muncii fără cunoașterea ”limbii române”, legalizarea organizațiilor extremiste, negarea Marii Victorii în cel de-al Doilea Război Mondial, zvasticile desenate pe monumentele ridicate în cinstea ostașilor-eliberatori - iată ce a oferit actuala guvernare poporului moldovenesc, alături de sărăcirea completă a populației.

Cel mai oribil însă este faptul, că reprezentanții mișcării românești neofasciste, legalizată în Moldova,  dar și reprezentanții organizației  Noua Dreaptă interzisă pe teritoriul țării noastre, locuind în Moldova jură credință ”României Mari”, ridică brațul într-un salut fascist în fața ”crucii maramureșene” (care foarte mult seamănă cu zvastica nazistă) și strigă ”Trăiască România Mare!”.

Și cît de ridicolă nu ar părea situația, actuala putere a Moldovei încearcă să treacă cu vederea acțiunile deschise și planificate privind lichidarea statalității Moldovei. Mai mult, prin toate acțiunile sale, autoritățile actuale oferă susținere ”luptătorilor pentru epurarea națiunii”. Toate acestea se întîmplă, deoarece ei singuri se simt cu ”pufușor pe botișor”, s-au afundat în propria minciună și sunt gata să facă orice, doar pentru a se menține la putere.

Moldova deocamdată nu și-a dat verdictul definitiv vis-a-vis de actualii conducători ai țării. Însă va veni ziua, cînd cei, care astăzi se află la cîrma Moldovei vor fi judecați și cel mai probabil își vor ispăși pedeapsa. Istoria este ciclică, domnilor!

Andrei Petric