Marea surpriză a Curţii Constituţionale

Luni seară, când moderatorii talk-show-urilor politice de la diverse posturi TV se pregăteau să discute cu invitaţii lor despre miraculoasa împăcare de pe scena politică autohtonă şi despre neaşteptata şi unanima (dar foarte suspecta) disponibilitate a democraţilor de a-l vota pe Vladimir Filat în funcţia de prim-ministru, dinspre Curtea Constituţională a venit ştirea-bombă care a dat peste cap discuţiile şi i-a lăsat fără replică pe analiştii, politicienii şi juriştii prezenţi în studiouri.

Curtea a declarat neconstituţional Decretul din 10 aprilie al Preşedintelui Republicii Moldova privind desemnarea candidatului pentru funcţia de Prim-ministru. Instanţa a invocat următoarele argumente:

„Prim-ministrul unui Guvern demis prin moţiune de cenzură pentru suspiciuni de corupţie se află în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile;

În cazul demiterii Guvernului prin moţiune de cenzură pentru suspiciuni de corupţie, Preşedintele Republicii Moldova are obligaţia constituţională de a desemna un Prim-ministru interimar dintre membrii Guvernului integritatea cărora nu a fost afectată.”

Curtea i-a dat satisfacţie Partidului Liberal

Verdictul Curţii a venit în urma examinării sesizării Partidului Liberal, care a considerat că, potrivit prevederilor constituţionale, după demiterea Guvernului, Vladimir Filat nu-şi mai putea exercita atribuţiile de premier, iar preşedintele Timofti era obligat să numească un prim-ministru interimar. Este semnificativ şi faptul că decizia a fost citită de noul judecător al CC, fost deputat PL, ales recent în funcţie, inclusiv cu votul liberal-democraţilor, care anterior au declarat că nu-i vor sprijini candidatura, pentru că este afiliat politic.

Cu doar o zi înainte de această răsturnare de situaţie, Mihai Ghimpu, învăluit în mister, scria pe blogul său: ” Timpul le pune pe toate la locul lor. Iar timpul tău, Vladimir Vasilievici, din fericire pentru cetăţenii Republicii Moldova, s-a terminat”. Să fi ştiut bătrânul liberal ceva mai mult decât ştiau alţii. Şi cine a mai ştiut ceea ce ştia Ghimpu?

Să nu crezi laudelor duşmanilor!

Până a ne referi la decizia Curţii, să revenim succint la tabloul idilic de luni seară. Cu puţin timp înainte de pronunţarea deciziei, televiziunile ne-au arătat un Filat radiind de fericire, care făcea socoteala voturilor care aveau să vină în favoarea sa. Socoteala ieşea mai mult decât mulţumitoare.

Democraţii, în ciuda declaraţiilor ireconciliabile anterioare, în urma unui „dialog constructiv” cu candidatul, au promis ferm să-l facă iarăşi pe acesta premier. „Reformatorii” liberali au declarat şi ei, victorioşi, prin gura lui Ion Hadârcă, despre faptul că, practic, o nouă majoritate a fost formată, subliniind importanţa faptului că ei au „contribuit la formarea acesteia”.

Adică, toate erau puse la cale, un nou Acord urma să fie parafat în cel mai scurt timp cu putinţă şi chiar prim-vicepreşedintele PD, Vladimir Plahotniuc, a declarat că nu ar avea nicio problemă să-l votez pe Vladimir Filat în funcţie. Mai mult decât atât, el i-a identificat şi câteva „calităţi foarte bune pentru a conduce Guvernul”, regretând că aceste calităţi au fost estompate în ultima perioadă de unele neajunsuri apărute în funcţionarea AIE. Iar bietul de Filat a preferat să lupte de unul singur cu aceste neajunsuri, „în loc să comunice cu noi”. Şi nimic nu l-a pus în gardă pe premierul desemnat prin înalt ordin prezidenţial, fiind conştient de propria valoare şi de faptul că a meritat din plin aceste laude şi aprecieri.

Văzându-l pe Filat cum învaţă să numere până la 53, mi-am amintit de un alt candidat fatal, Marian Lupu, care timp de doi ani a tot făcut exerciţii de aritmetică, adunând vot cu vot, doar să-i ajungă pentru a se face preşedinte. Cu câtă plăcere îl lua în zeflemea Filat şi îi vorbea acestuia despre obsesii? O fi crezut el că Lupu are memoria atât de scurtă?

Dar să revenim la hotărârea Curţii Constituţionale. Luni, pe la o bucată de zi, pe când judecătorii erau încă în dezbateri, o agenţie de presă a postat ştirea cum că CC a decis că Filat se află legal în funcţia de premier în exerciţiu. Cineva a dat dezirabilul drept certitudine sau informaţia falsă a fost lansată cu un scop anume?

O decizie juridică sau politică?

Mai mulţi comentatori şi jurişti care, apropo, erau aproape siguri că instanţa va respinge sesizarea lui Ghimpu ca fiind lipsită de temei, au apreciat că decizia Înaltei Curţi este una mai mult politică decât juridică. Aceste constatări vin din concluziile formulate de Curte, câteva dintre care le vom cita în continuare:

„Curtea a reţinut că asemenea situaţii în care persoane înlăturate de la actul de guvernare pentru motive de corupţie ar fi numite din nou în funcţiile de conducere supreme în stat (la intervale scurte de timp, fără a fi demonstrată netemeinicia acuzaţiilor care au determinat demiterea) sunt nu doar reprobabile, ci chiar inadmisibile.”

„În acest context, Curtea a statuat că este contrară principiilor statului de drept numirea în funcţii de conducere a persoanelor asupra cărora planează dubii de integritate sau care au fost demise pentru motive de corupţie.”

„Curtea a statuat că un Prim-ministru care a tolerat în componenţa Guvernului miniştri suspectaţi de corupţie, în privinţa cărora a fost iniţiată urmărirea penală, manifestă o sfidare a principiilor statului de drept şi denotă o lipsă evidentă de integritate, devenind în acest mod incompatibil cu funcţia deţinută.”

„Curtea a reţinut că menţinerea în funcţia de Prim-ministru a unei persoane care a condus un Guvern înlăturat de la actul de guvernare pentru suspiciuni de acte de corupţie prejudiciază iremediabil funcţia de control a Parlamentului în calitatea sa de organ suprem al puterii de stat.”

Unii dintre cei care au comentat pe marginea respectivei hotărâri au opinat că judecătorii Curţii nu doar că au dat aprecieri politice, ci au şi încălcat principiul prezumţiei nevinovăţiei. Pe de altă parte, Curtea nu spune în hotărârea sa că Vladimir Filat nu ar mai putea candida la funcţia de premier, ci doar a constatat că şeful unui guvern demis prin moţiune de cenzură, pentru suspiciune de corupţie, nu-şi poate exercita în continuare atribuţiile.

În opinia fostului judecător CC, Nicolae Osmochescu, argumentele curţii sunt pertinente şi serioase: “Argumentul este că, înainte de aceasta, Guvernul a fost demis prin moţiunea de cenzură pentru bănuieli de acte de corupţie. Magistraţii au lucrat serios şi au invocat practic toate instrumentele juridice internaţionale la care Republica Moldova este parte”.

Nicolae Osmochescu a mai precizat că într-un stat de drept, atât preşedintele care l-a desemnat pe Vladimir Filat, cât şi Parlamentul, trebuie să respecte decizia Curţii Constituţionale, dar aceasta ţine de nivelul lor de moralitate.

Pe de altă parte, în opinia ex-preşedintelui Curţii Constituţionale, Victor Puşcaş, nu ar fi existat temeiuri pentru a fi numit un prim-ministru interimar: „Într-adevăr, există o asemenea hotărâre a CC dată în 1999, însă acea hotărâre a fost pronunţată de către Înalta Curte potrivit textului iniţial al Constituţiei adoptate în 1994. Aceste două articole din Constituţie au fost modificate însă la 5 iulie 2000”.

Potrivit lui Puşcaş, în cazul în care a fost exprimat un vot de neîncredere nu doar prim-ministrului, ci şi întregului Guvern, nu mai poate fi numit nimeni interimar, pentru că se vor afla în exerciţiul funcţiunii până la învestirea unui nou Guvern.

Jertfă fără rost?

Imediat după pronunţarea deciziei Curţii, deputaţii şi miniştrii PLDM s-au adunat, în miez de noapte, într-o şedinţă la Guvern.

A doua zi, formaţiunea fostului premier a emis o declaraţie în care se menţionează că decizia Curţii Constituţionale „este una strict politică şi creează un precedent periculos pentru funcţionarea statului de drept în Republica Moldova”. În declaraţie se pomeneşte despre „concesiile fără precedent” pe care le-a făcut PLDM, acţionând în detrimentul partidului şi al liderului său. Concesii făcute, evident, în interesul cetăţenilor şi nu din dorinţa cuiva de a-şi păstra fotoliul.

Aceeaşi opinie a fost exprimată şi de liderul formaţiunii, care a menţionat că decizia Curţii a venit după ce anunţase că a “identificat 53 de voturi şi astăzi urmau să fie anunţate şi alte 5 voturi, care făceau posibilă depăşirea crizei politice”.

„Reformatorii” liberali au fost şi ei dezamăgiţi de decizia Curţii, pentru că le-a anulat „contribuţia” de salvatori ai guvernării, ai cursului european şi le-a făcut inutil efortul. Şeful grupului, Ion Hadârcă, a opinat că o decizie a Curţii Constituţionale nu poate anula decrete. Iar deputatul Ana Guţu nici nu crede că pe cineva ar mai interesa poziţia Curţii cu privire la interimatul funcţiei de prim-ministru, atunci când ţara e în criză. Iar reformatorii cred că hotărârea cu pricina a provocat o nouă criză politică.

Este interesant însă faptul că printre autorii sesizării se regăsesc şi unii dintre „răzvrătiţii” din PL, care, trebuie să înţelegem, cu doar puţin timp în urmă aveau o altă opinie.

Între timp, s-au făcut auzite acuzaţii de uzurpare a puterii în stat şi apeluri privind necesitatea iniţierii unei mişcări în apărarea Constituţiei, împotriva potentaţilor zilei, care încearcă s-o interpreteze aşa cum le convine şi le dictează interesele de moment. Doar că uzurparea s-a produs cu mult mai devreme, iar obstrucţionarea legii şi interpretarea ei după bunul plac şi în propriul beneficiu a fost ocupaţia predilectă a actualei guvernări, a tuturor partidelor de la putere, fără nicio excepţie.

În încheiere, un fel de glumă care vine din partea lui Dirk Schuebel, ambasadorul UE în Moldova. Dânsul s-a arătat surprins atât de decizia Curţii Constituţionale, cât şi de faptul că preşedintele Nicolae Timofti a luat o decizie care este în dezacord cu Constituţia.

”Eu îl cunoşteam pe domnul preşedinte Nicolae Timofti ca pe un expert bun al Constituţiei ţării – sunt foarte puţine persoane care cunosc Legea Fundamentală mai bine. Faptul că domnia sa a luat o decizie care este în discordanţă cu Constituţia este cu adevărat surprinzător”, a declarat oficialul european într-un interviu pentru Europa Liberă.

De ce sunteţi surprins, domnule ambasador, că doar trăiţi de atâta timp în Republica Moldova?

Ioana FLOREA

Sursa